Democrații vor limita puterile președințului dacă câștigă alegerile intermediare

Transparența în grațierile prezidențiale, prioritară!

Legislativul american se pregătește să impună limite stricte asupra prerogativelor șefului statului, în cazul în care partidul Democrat recâștigă controlul Camerei Reprezentanților în alegerile de jumătate de mandat programate pentru 3 noiembrie. Această mișcare vine pe fondul acuzărilor repetate ale democraților, care consideră că puterea executivă este folosită excesiv și abuziv.

Deși se estimează că modificările legislative vor avea efect limitat cât timp Donald Trump rămâne la putere și deține dreptul de veto, inițiativa are un caracter simbolic puternic: ea trimite semnalul clar că instituțiile țării necesită protecții suplimentare pentru a preveni repetarea erorilor comise de actualul președinte, conform analizei publicate de The Hill.

Deputatul Suhas Subramanyam, reprezentant din statul Virginia, a subliniat că actuala administrație a expus vulnerabilitățile din mecanismul de control reciproc între puterile statului. El a exprimat uimirea sa față de modului în care șeful executivului sfidează deschis autoritatea legislativă.

Deși legislația nu poate interveni direct, se speră că agențiile subordonate executivului, inclusiv Ministerul Justiției, vor aplica anumite atribuții, deși există teamă că aceste instituții au devenit loiale președintelui.

Subramanyam a concluzionat că sunt necesare eforturi mari pentru a repara defectele din sistemul de guvernanță.

Această campanie legislativă evocă eforturile anterioare, de la sfârșitul primului mandat al lui Trump, când democrații dețineau majoritatea în Camera Reprezentanților. În acea perioadă, ei criticau intens interpretarea lărgită a puterii prezidențiale, în special încercările de anulare a rezultatelor votului din 2020.

Incidentele violente din 6 ianuarie 2021 au dus la al doilea proces de destituire (impeachment) și au creat percepția că cariera politică a lui Trump se terminase.

Totuși, după victoria din 2024, Trump a exercitat puterile sale cu o agresivitate sporită: a acordat grațieri pentru persoane condamnate pentru acte violente, a redus drastic numărul de funcționari federali și a inițiat procese penale împotriva adversarilor politici.

Aceste acțiuni au stârnit furia democraților și au reînviorat interesul pentru legi care să restricționeze ceea ce partidul consideră abuzuri.

Unii observatori compară situația actuală cu epoca Watergate, când legislativul a adoptat o serie de legi pentru a limita puterea executivă după căderea Richard Nixon.

James Walkinshaw, alt deputat Democrat din Virginia, a explicat că lecția principală este că administrația actuală a forțat și depășit limitele în numeroase moduri.

El a subliniat necesitatea de a consolida regulile și de a înscrie în textul legal acele aspecte care, până acum, erau considerate de la sine înțelese, precum faptul că o administrație nu ar trebui să încearcă să depășească autoritatea sa.

O dintre reformele prioritare vizează transparența în domeniul grațierilor prezidențiale. Tema a revenit în prim-plan după ce Trump a eliberat sute de persoane acuzate de crime legate de atacul asupra Capitoliului. Președintele anterior, Joe Biden, a grațiat în 2024 fiul său, Hunter Biden, o decizie care a provocat reacții furioase din partea republicanilor. Hunter Biden a recunoscut vinovăția pentru nouă acuzații fiscale și a fost declarat vinovat pentru trei infracțiuni legate de achiziția și deținerea unei arme în 2018.

Subramanyam a cerut ca istoricul penal al oricărui beneficiar de grațiere să fie făcut public și a propus interdicția donațiilor mari către președinte sau familia acestuia.

El a descris grațierile ca fiind „practic vândute”, cu lobbyiști care vindeau influența lor pentru a obține eliberări în schimbul de plăți sau contribuții la campanii.

În septembrie, Subramanyam, împreună cu colegii săi Ted Lieu (California) și Joe Neguse (Colorado), a depus „No Pardon Paydays Act”. Această inițiativă ar impune procurorului pentru grațieri să trimite Congresului un raport detaliat despre istoricul penal al fiecărui beneficiar. Totodată, ar fi interzis ca acești beneficiari să efectueze donații semnificative către comitetele politice asociate cu președintele care a acordat grațierea.

Democrații vor întări controlul asupra cheltuielilor publice?

Un alt domeniu vizat este dreptul președintelui de a concedia funcționari federali.

Această măsură a fost o prioritate a lui Trump în primul an de mandat, prin înființarea Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), condus de Elon Musk, cu scopul declarat de reducere a cheltuielilor și eliminarea a ceea ce numește „statul adânc”.

Deși unele concedieri au fost contestate cu succes în instanțe, mii de angajați federali au părăsit deja serviciul public.

Această problemă afectează în mod special democrații care reprezintă circumscripții din jurul Washingtonului, unde proporția de funcționari federali este mare, și care doresc să protejeze acești alegători.

Walkinshaw a anunțat că va depune în ianuarie „Limit on Sweeping Executive Reorganization Act”. Conform comunicatului oficial, textul ar cere aprobarea explicită a legislativului pentru orice reorganizare care implică eliberarea unui număr mare de angajați, reducerea bugetelor sau externalizarea funcțiilor esențiale.

Walkinshaw a explicat că inițiativa este o răspuns direct la desființarea USAID, a Ministerului Educației și la închiderea de facto a Biroului pentru Protecția Financiară a Consumatorilor (CFPB).

Scopul este restabilirea echilibrului dintre autoritatea constituțională a executivului de a gestiona administrația federală și puterea legislativului de a aloca fonduri și de a crea agenții.

Democrații intenționează, de asemenea, să întărească controlul legislativului asupra cheltuielilor publice, asigurând că banii aprobați sunt folosiți conform destinației stabilite. Guvernul Trump a fost criticat pentru încercările de a bloca fonduri aprobate de Congres. Biroul American de Audit Guvernamental (GAO) a constatat că Ministerul Sănătății și Serviciilor Umane a reținut în anul fiscal 2025 granturi de cercetare în valoare de peste 78 de milioane de dolari, încălcând Legea privind controlul blocărilor de fonduri.

De asemenea, Trump a redirecționat sume destinate Serviciului Parcurilor Naționale către proiecte în Washington.

Deputatul Dave Min, din California, a întrebat de unde provin banii folosiți pentru reclamele difuzate în timpul meciurilor de baseball, plătite de guvernul american, subliniind că acești bani nu au fost alocati de Congres pentru acest scop. El a acuzat administrația de a lua fonduri destinate unor scopuri specifice și de a le folosi pentru proiecte personale, considerând această practică complet ilegală.

Min, împreună cu Eugene Vindman (Virginia) și Sam Liccardo (California), a depus un proiect de lege care ar permite cetățenilor, statelor și autorităților locale să conteste în instanță blocarea fondurilor de către executiv.

Întoarcerea lui Trump la putere a coincis cu o creștere spectaculoasă a averii sale personale, de la 2,4 miliarde de dolari în 2024 la aproximativ 6,6 miliarde în prezent, conform estimărilor Forbes. Deși președintele atribuie această creștere unei economii solide și a bursei, o parte semnificativă a profitului provine din moneda sa meme și din alte afaceri cu criptomonede controlate de familia sa, care a profitat de relaxarea reglementărilor în acest sector.

Democrații promit să consolideze regulile și au depus mai multe proiecte de lege pentru a împiedica șeful statului să folosească funcția în interes personal.

Unul dintre aceste texte ar interzice președintelui să proceseze propria administrație pentru a obține despăgubiri financiare, o practică pe care Trump o aplicase mai devreme în acest an împotriva fiscului american (IRS). Este probabil ca democrații să promoveze o lege care să interzice factorilor de decizie federali să dețină și să tranzacționeze acțiuni individuale. Deși republicanii au adoptat o variantă similară, majoritatea democraților s-au opus la acea vreme, deoarece Trump era scutit de restricții. Noua inițiativă a democraților ar include atât președintele, cât și vicepreședintele.

Strategia partidului se bazează pe elaborarea unor legi populare, destinate să fie supuse aprobării președintelui. Cum a subliniat un membru al partidului, trebuie prezentate cele mai bune legi care protejează cetățenii și limitează corupția, pentru a fi puse pe biroul șefului statului.

Dacă acesta alege să le blocheze prin veto, imaginea sa publică va fi afectată negativ.