Ce urmează pentru Trump după înfrângerea electorală

Europa se află într-o poziție complexă!

Vânătorii de putere de la Washington au răsturnat masa politică americană.

După scrutinul de mijloc de mandat, partidul Democrat a securescizat ambele camere ale Congresului, aducând cu sine o majoritate legislativă care modifică radical dinamica puterii în Statele Unite.

Pentru Donald Trump, înfrângerea electorală nu înseamnă sfârșitul puterii executive, dar limitează semnificativ spațiul său de manevră. Cu pierderea sprijinului în Senat și Camera Reprezentanților, președintele se vede forțat să guverneze preponderant prin decretul prezidențial.

Această metodă îi oferă o marjă de acțiune largă în domeniile comerțului, politicii externe și imigrației, dar îl expune la conflicte constituționale cronice și la o valoare de procese judecătorești împotriva puterii legislative.

Experții de la Consiliul Atlantic au analizat consecințele acestui schimbare de putere. Jörn Fleck, directorul principal al Centrului pentru Europa din cadrul acestui think-tank, subliniază că democrații se vor lovi de bariere în eforturile lor de a impune restricții asupra politicii externe ale președintelui.

Trebuie luat în calcul drepturile constituționale ale executivului și tendința acestuia de a depăși limitele stabilite. Democrații ar putea confronta Trump prin proiecte de lege referitoare la acordul cu motorina rusească și la ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Ei pot pune pe ordinea de zi finanțarea suplimentară pentru Ucraina.

Pot folosi legislația obligatorie, cum ar fi NDAA, pentru a extrage concesii privind sprijinul pentru Ucraina. Pot valorifica angajamentele SUA în materie de securitate și prezența trupelor în Europa, în contextul revizuirii în curs a posturii forțelor de către administrație.

Noua majoritate va încerca să recupereze puterile comerciale și tarifare pe care Congresul le-a cedat puterii executive în al doilea mandat al lui Trump.

Însă Trump a anunțat intenția de a folosi dreptul de veto, iar limitele stricte asupra puterii președintelui sunt puțin probabile, explică Fleck.

Europa se află într-o poziție complexă. Lucrurile se complică, continuă analistul.

Continentul se va confrunta, pe o parte, cu un Congres Democrat dornic să promoveze o agendă de reangajare cu aliații europeni. Dar nu va putea genera schimbări majore de politică în domeniile cheie de interes. Bruxellesul și alte capitale europene trebuie să fie pregătite să răspundă la perturbările continue din partea președintelui în ceea ce privește comerțul și Ucraina.

Trebuie evitată antagonizarea lui cu abordări excesiv de partizane. Moscova și Beijingul vor trebui să se confrunte cu o administrație Trump mai limitată. Instinctele lui Trump vor fi încă orientate spre căutarea de acorduri cu Putin și Xi.

Așadar, europenii ar trebui să evalueze ce oportunități și acorduri pot contura, de la Ucraina la securitatea și comerțul european. Asta chiar dacă acestea s-ar putea dovedi a fi mai degrabă tactice decât strategice.

Inițiativele mai ample legate de colaborarea cu Casa Albă ar putea rămâne evazive.

Dar Europa nu își poate permite să ignore fatalist următorii doi ani, având în vedere puterile președintelui și miza politicii externe și de apărare a SUA pentru continent, avertizează Jörn Fleck.

Tressa Guenov, directoarea principală pentru programe și cercetări la Centrul Scowcroft pentru Strategie și Securitate, oferă o altă perspectivă. Anterior, ea a fost secretar adjunct principal adjunct al apărării pentru afaceri de securitate internațională. Ea consideră că liderii democrați din ambele camere vor trebui să se concentreze imediat asupra chestiunilor esențiale de politică externă, cum ar fi Iranul și Ucraina.

Însă la fel de importantă va fi posibilitatea unei supravegheri reînnoite a problemelor fundamentale de apărare și informații.

Se așteaptă ca democrații să insiste asupra unor chestiuni precum planurile Pentagonului privind postura de forță la nivel global și obținerea de cifre privind stocurile critice de muniții și problemele aferente producției de apărare.

Torrey Taussig, director și cercetător senior la Inițiativa de Securitate

Este probabil ca democrații să analizeze rapoartele privind practicile comerciale necorespunzătoare din cadrul departamentului. Ar putea să solicite tragerea la răspundere pentru acțiunile militare recente împotriva țintelor din Caraibe și Iran.

Prioritățile programatice ale lui Trump – Domul de Aur și probleme mai ample legate de pregătirea personalului, promovări și recrutare – vor fi, probabil, pe ordinea de zi. Este posibil să vedem un nucleu bipartizan revitalizat de membri care vor dori informații de bază despre modul în care concedierile/pensionările au afectat capacitatea de colectare a datelor din SUA.

IA oferă riscuri și oportunități extinse. Adversarii ar putea colabora în moduri noi împotriva intereselor SUA și a celor ale comunității internaționale. Aceste probleme fundamentale nu vor fi ușor de abordat.

Vor necesita o atenție bipartizană urgentă și o coordonare rapidă între mai multe comisii înainte ca noul Congres să fie învestit în ianuarie. Mai sunt multe de făcut, susține Tressa Guenov.

Torrey Taussig, director și cercetător senior la Inițiativa de Securitate Transatlantică, adaugă că președintele a creat o criză transatlantică.

Anterior, a fost director pentru afaceri europene în cadrul Consiliului Național de Securitate. Atâta timp cât Trump este în funcție, întrebările și îngrijorările legate de implicarea SUA în NATO vor rămâne. Nu Congresul, ci președintele a creat o criză transatlantică.

A amenințat că va anexa Groenlanda, va face din Canada cel de-al cincizeci și unulea stat și va retrage protecția aliaților NATO care nu investesc suficient în apărare.

Administrația, nu Congresul, a fost cea care a ocolit toate eforturile de a construi sprijin european pentru (sau chiar conștientizarea) războiului său cu Iranul.

Administrația i-a luat prin surprindere nu numai pe europeni, ci și pe Congres, atunci când a anulat desfășurarea de trupe în Europa, la începutul acestui an.

Democrații controlează ramura legislativă.

Mulți de pe ambele părți ale Atlanticului vor căuta să vadă dacă partidul poate obține un anumit grad de control de la ramura executivă în politica externă și de securitate, susține Torrey Taussig.

Recalibrarea securității transatlantice este în curs. Democrații care favorizează o prezență robustă a SUA în Europa și un angajament ferm față de NATO pornesc de la o fundație solidă. În ciuda abordării greoaie a administrației față de aliați, sprijinul pentru NATO în Congres depășește deja liniile de partid. Și are un efect semnificativ. Controlul democraților asupra Congresului va avea în continuare un efect de recalibrare asupra securității transatlantice. În ianuarie 2027, democrații vor prezida toate comisiile și subcomisiile din Cameră și Senat.

Vor prezida inclusiv comisiile de creditare a fondurilor și cele importante pentru securitatea europeană și politica externă.

Comisia pentru Forțe Armate a Senatului, Comisia pentru Relații Externe a Senatului, Comisia pentru Forțe Armate a Camerei și Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei sunt în centrul atenției.

Democrații vor decide ce proiecte de lege vor fi audiate.

Vor controla investigațiile și vor supraveghea aproximativ două treimi din personalul și bugetele comisiilor. Vom vedea efectele acestei schimbări în negocierile și audierile NDAA – National Defense Authorization Act – din 2027 privind postura forțelor americane în Europa.

Trump își menține privilegii executive largi în domeniul politicii externe. Democrații vor începe să deschidă calea pentru o nouă abordare a colaborării cu aliații SUA, punctează Torrey Taussig.