Berea se scumpește din cauza Orientului Mijlociu: valul de prețuri vine în 2027

Se scumpește cutia de bere sau doar butoiul?

Instabilitatea din Orientul Mijlociu începe să apese greu pe umerii marilor producători europeni de bere. Războiul prelungit din Iran a dat Peste cap piețele de energie, combustibili și aluminiu — exact resursele fără de care această industrie nu poate funcționa.

Toate aceste costuri în plus se îndreaptă cu pași repezi spre buzunarul consumatorului, iar nota de plată o vom vedea clar în 2027.

Șocurile din energie nu zguduie doar berarii, ci iau pe sus întregul sector de bunuri de larg consum. Lângă giganți precum Procter & Gamble, Philip Morris International sau Coca-Cola, care au semnalat deja facturi mai umflate, vin și producătorii de bere.

Fabricile mănâncă energie electrică și combustibil pe bandă rulantă pentru producție și distribuție, în timp ce cutiile de aluminiu și sticlele înghit restul materiilor prime.

Ce spun giganții mondiali despre noile costuri?

Pentru a ține prețurile în frâu, companiile apelează la celebrul hedging — acele contracte financiare prin care își blochează tarifele pentru o perioadă.

Doar că protecția asta are o dată de expirare. Pe măsură ce vechile înțelegeri mor, berarii sunt aruncați înapoi în realitatea pieței libere. Asta înseamnă că o criză energetică prelungită se vede în bilanțuri cu o anumită întârziere.

Anheuser-Busch InBev, cel mai mare berar al planetei, simte deja cum costurile scapă de sub plasa de siguranță. Fernando Tennenbaum, directorul financiar al grupului, a recunoscut că motorina mai scumpă le-a dat bătăi de cap în trimestrul al treilea pe anumite piețe. Deși semnează lunar contracte noi valabile cam 12 luni, presiunea rămâne și pentru 2027. Tennenbaum vede anul viitor ca fiind unul relativ normal, unde unele cheltuieli urcă, altele coboară, iar impactul final va depinde de o socoteală fină a costurilor.

De cealaltă parte, Heineken dă de cheltuieli „semnificativ mai mari”, mai ales în Asia și Africa, dar din ce în ce și în Europa. Harold van den Broek, directorul financiar, a confirmat că presiunile continuă și la anul, așa că firma a strâns cureaua și a turat programul de reducere a cheltuielilor.

În paralel, Heineken își reînnoiește contractele de hedging pentru valută și materii prime, acoperind cam 80%-90% din costurile estimate pentru 2027. Totuși, diferențele de pe piețe pot schimba nota finală.

Cât ne va costa o halbă în plus?

Nici la Carlsberg lucrurile nu stau diferit. Compania se așteaptă la salturi mai mari de preț în 2027, pe măsură ce își reînnoiește contractele de protecție. Sunt vizate direct energia și aluminiul, adică exact materialul din care iau naștere cele peste 10 miliarde de doze cumpărate anual. Jacob Aarup-Andersen, directorul general, a declarat pentru Reuters că șocul ar putea fi totuși mai blând decât inflația nebună din 2022 și 2023.

Chiar și așa, grupul taie din alte cheltuieli și pregătește deja scumpiri.

„Vom implementa inițiative de gestionare a valorii, iar una dintre acestea va viza prețurile”, a explicat Aarup-Andersen, lăsând să se înțeleagă că ajustarea etichetelor la raft e singura scăpare. Situația de acum arată clar că hedgingul are o limită în fața unei crize fără sfârșit.

Dacă războiul din Iran nu se potolește, berarii vor fi nevoiți să combinească austeritatea cu prețuri mai mari, iar energia, aluminiul și combustibilii vor dicta în continuare legea pe piață.