Datoria externă a României a atins un nou record alarmant!
Datoria externă a României a ajuns la aproape 232 miliarde de euro în primul trimestru din 2026, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Între ianuarie și martie 2026, datoria a crescut cu aproximativ 3,06 miliarde euro, atingând cifra de 231,5 miliarde euro. Această evoluție confirmă un trend de creștere care a început în anii anteriori.
Știri de ultimă oră
Armalytix lansează o soluție completă pentru cumpărătorii de proprietăți
Frauda prietenoasă: o provocare majoră în era digitală
Peste 10.000 de joburi disponibile pentru vară, cu salarii afișate
Turbulența muncii sporește speculațiile privind ieșirea din muncăDeficitele și excedentele balanțelor În structura datoriei, balanţa bunurilor a înregistrat un deficit mai mic cu 977 milioane euro, în timp ce balanţa serviciilor a avut un excedent mai mic cu 334 milioane euro.
De asemenea, balanţa veniturilor primare a suferit un deficit mai mare cu 305 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a adus o contribuţie pozitivă de 477 milioane euro.
Investițiile directe ale nerezidenților în România au totalizat 1.130 milioane euro, comparativ cu 1.635 milioane euro în perioada similară din 2025.
Ce va aduce creșterea datoriei?
Participaţiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au însumat 1.461 milioane euro, iar creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 331 milioane euro.
Factori determinanți ai creșterii Creșterea datoriei externe este, în principal, rezultatul avansului datoriei pe termen lung. În contrast, datoria pe termen scurt a scăzut ușor, ceea ce sugerează o structură mai stabilă a finanțării externe. România se află într-o zonă de îndatorare externă ridicată, dar cu indicatori de acoperire relativ stabili, cum ar fi rezervele valutare și importurile acoperite.
Context economic și perspective Nevoile de finanțare ale statului, deficitul de cont curent, precum și fluxurile de investiții și refinanțarea datoriei existente contribuie la această situație.
În termeni simpli, datoria nu crește doar din „împrumuturi noi”, ci și din rostogolirea și refinanțarea celor vechi. Aceasta se întâmplă într-un context economic marcat de un deficit extern persistent.
Alte știri:
Conținut scris de redacția noastră stirilenatiunii.ro / Radu Mihăilescu și asistat AI.