România și Polonia blochează tranzitul cerealelor ucrainene, citând limita infrastructurii

Ce face ministrul român al Agriculturii, Barna Tánczos?

România și Polonia au decis să nu mai permită extinderea tranzitului cerealelor ucrainene prin teritoriile lor, argumentând că au atins limita capacității logistice existente.

Această poziție a fost comunicată în contextul unei crize continuă determinată de blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră, care a dus la o nevoie urgente de noi rute de export pentru milioane de tone de produse agricole.

Informațiile au fost publicate de politico. eu, care a evidențiat solicitările urgente ale autorităților ukrainiene fața Uniunii Europene.

În ultimele luni, atacurile repetate asupra infrastructurii portuale și asupra navelor civile au dus la o paralizie semnificativă a activităților portuale din sudul Ucrainei. În consecință, Kyiv a cerut ajutor pentru a deviața fluxurile de cereale și alte produse agricole spre rutele terestre și fluviale ale Uniunii Europene.

Ministerul ucrainean al Agriculturii, condus de Taras Vîsoțki, a efectuat o vizită la Bruxelles în această săptămână, unde a făcut apeluri directe funcționarilor europeni pentru a permite transportarea de cantități mai mari de marfă prin teritoriul Uniunii.

Pe lângă aceasta, autoritățile ukrainiene au solicitat și sprijin financiar, estimând că sunt necesare aproximativ 1,1 miliarde de euro pentru a acoperi costurile suplimentare generate de redirectarea transporturilor spre rute mai lungi și mai costisitoare.

Fără acest sprijin, fermierii ucraineni, deja afectați de scăderea lichidităților cauzată de război, se confruntă cu riscul de a nu putea începe lucrările agricole pentru sezonul viitor. Taras Vîsoțki a subliniat gravitatea situației, declarând pentru POLITICO că starea este „foarte, foarte critică”.

Totuși, ambele state au afirmat că nu mai pot crește semnificativ volumul transporturilor prin teritoriile lor, explicând că infrastructura existentă a ajuns la limita de toleranță.

Ministrul român al Agriculturii, Barna Tánczos, a justificat poziția țării subliniando că prioritatea rămâne protejarea interesurilor fermierilor locali. El a explicat că cantitățile mari de cereale provenite din Ucraina, combinate cu scăderea nivelului Dunării, exercită deja o presiune semnificativă asupra infrastructurii portuale românești. Aceasta duce la dificultăți în accesul fermierilor români la piețele proprii de desfacere, ceea ce aggravă tensiunile interne. Similar, Polonia a invocat aceleași motive, menționând că capacitățile de transport, depozitare și prelucrare nu pot fi extinse fără investiții majore, care nu sunt disponibile în prezent.

Situația reflectă o tensiune mai largă la nivelul Uniunii Europene, unde sprijinul politic acordat Ucrainei se confruntă cu presiuni economice și electorale interne.

Cum optimizează România capacitățile logistice existente?

Ucraina, fiind unul dintre cei mai mari producători agricoli ai lumii, are nevoie să exporte cantități enorme de cereale pentru a menține stabilitatea economica și pentru a susține piețele globale.

Totuși, introducerea acestor voluri în spațiul european riscă să afecteze prețurile și veniturile fermierilor locali, ceea ce a dus deja la aplicarea de restricții de import în țări precum Polonia, Slovacia și Ungaria, chiar înainte de intensificarea conflictului în Marea Neagră.

Conform estimărilor lui Taras Vîsoțki, în prezent mai puțin de jumătate din exporturile agricole ale Ucrainei pot fi transportate prin rețelele feroviare, rutiere și fluviale europene. Dacă blocada din Marea Neagră va continua, până la 35 de milioane de tone de cereale ar putea rămâne blocate pe teritoriul ukrainien în cursul acestui an.

Această cantitate reprezintă o părţe substanțială din producţia anuală a ţării şi ar putea avea efecte devastatoare asupra securităţii alimentare internaţionale, mai ales în ţările în dezvoltare care depind semnificativ de importurile ucrainene.

În ciuda acestor dificultări, România încearcă să-și optimizeze capacitățile logistice existente. Luna trecută, Bucureștiul și Kievul au semnat un memorandum în scopul de a facilita trecerea frontierei și de a îmbunătăţi conexiunile feroviare dintre cele două ţări.

Totuși, Barna Tánczos a precizat că posibilitățile de extindere sunt fortement constrainţate. El a declarat pentru POLITICO: Toată lumea ştie că nu putem dubla numărul trenurilor, nu putem dubla capacitatea rutieră, feroviară şi portuară.

Asta este situaţia. Această observaţie subliniază limita fizică şi tehnică a infrastructurii existente, care nu poate fi marită rapid fără investiţii capitale şi timp de realizare.

În Polonia, poziția este similară. Purtătoarea de cuvânt al Ministerului Infrastructurii, Anna Szumańska, a confirmat că nu există planuri în prezent pentru modificarea infrastructurii în scopul creşterii tranzitului produselor agricole ucrainene.

Autorităţile poloneze argumentează că orice creştere semnificativă a volumenej transportului necesarţi would require lucrări de modernizare majore, care nu sunt finanţabile în contextul bugetelor curente şi ale priorităţilor nationale.

Uniunea Europeană, deși nu exclude o acţiune coordonată, nu a putut încă oferi o soluție viabilă care să echilibreze nebucla ucraineană cu grija fermierilor locali. Fără intervenție, riscul este că milioane de tone de cereale rămân blocate în Ucraina, iar piețele europene se confruntă cu presiuni crescute de partea producătorilor doméstici care se simt înfrânti de concurența de preț.