România și Italia blochează tăierile bugetare în UE: 17 țări cer menținerea fondurilor

Scrisoarea comună către președinția irlandeză: ce solicită?

Negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene au intrat într-o fază critică. România și Italia au preluat coordonarea unui grup de 17 state membre care refuză reducerea finanțărilor pentru dezvoltare regională și agricultură.

Mișcarea vine ca o reacție directă la propuneri de austeritate susținute de Berlin și încă cinci țări, creând o tensiune majoră în stabilirea cadrului financiar pentru perioada 2028-2034.

Vineri, guvernele celor 17 țări au trimis o comunicare oficială către premierul irlandez, Micheál Martin, care deține președinția rotativă a Consiliului UE. Documentul subliniază necesitatea ca resursele alocate Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune (PAC) să rămână neschimbate. Potrivit Politico, textul afirmă clar că finanțarea agregată pentru acești doi piloni strategici trebuie menținută la cotele actuale, evitând orice erodare a suportului financiar. Pe lângă România și Italia, lista semnatariilor include Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania.

Liderii de la București și Roma planifică o întâlnire informală a celor 17 parteneri în cadrul următoarei sesiuni a Consiliului European, programată pentru 15 și 16 octombrie.

Opoziția Germaniei la buget: de ce este crucială?

Tabăra opoziției este condusă de Germania, care agrupa șase state pentru a cere o reducere masivă a cheltuielilor, estimată la câteva sute de miliarde de euro. Berlinul și partenerii săi au transmis, de asemenea, o scrisoare comună în care insistă pe necesitatea diminuirii bugetului. Dezbaterile vizează un pachet bugetar propus de Comisia Europeană, care se apropie de pragul de 2.000 de miliarde de euro. Executivul european intenționează să redistribuie sume considerabile din fondurile dedicate agriculturii și coeziunii sociale către obiective precum securitatea apărării și creșterea competitivității industriale.

Grupul denumit „Prietenii Coeziunii” avertizează că orice nouă tăiere a acestor fonduri ar slăbi structura bugetară europeană și riscă să erodeze sprijinul public față de proiectul integrării europene.

Un alt punct de fricțiune majoră privește mecanismele de finanțare proprii ale Uniunii. Comisia a propus implementarea a cinci taxe noi, care ar genera aproximativ 66 de miliarde de euro pe an.

Resurse proprii și presiunea timpului: cum afectează negocierile?

Deși Franța sprijină puternic acest pachet fiscal, mai multe guverne exprimă reticențe, temându-se de un impact economic disproporționat asupra propriilor teritorii. În comunicarea lor, cele 17 state cer ca noile resurse proprii să fie caracterizate prin autenticitate, echitate, simplitate și lipsa oricărei nuanțe regresive.

Mai mult, ele solicită amânarea rambursării datoriei contractate în contextul crizei pandemic de Covid-19, a cărei costuri anuale sunt evaluate la 25 de miliarde de euro, și resping ideea de a păstra reducerile de contribuții acordate statelor cu economii mai dezvoltate.

Documentul de negociere elaborat de președinția irlandeză va servi ca bază pentru discuțiile dintre liderii celor 27 de state membre la summitul din octombrie. Eforturile diplomatice se concentrează asupra atingerii unui consens până la finalul anului în curs, înainte ca alegerile naționale programate în Franța, Polonia și Italia să introducă variabile suplimentare și să complique procesul decizional.

În acest context, România se poziționează ca un actor central, având potențialul de a atrage până la 66 de miliarde de euro din viitorul buget, ceea ce subliniază miza financiară în joc pentru țara noastră.