România poate plăti mult pentru lipsa unei poziții clare în negocierea PAC 2028–2034

Negocierile la Bruxelles intră în fază critică

România se expune la costuri ridicate din cauza lipsiei unei poziții definite în negocierea Politicii Agricole Comune pentru perioada 2028–2034 – avertizează Alina Crețu, directorul executiv al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR). Într-o declarație publicată pe Facebook, ea subliniază că instabilitatea politică din țară, combinată cu absența unei reacții tempestive, ar putea duce la consecințe financiare semnificative pentru fermieri locali în anii care urmează. Conform declarației ei, preluate și de portalul agrobusiness.ro, factura acestei hesitații va fi plătită direct de cei care lucrează pământul.

Negocierile privind viitoarea PAC, care va regulamenta modul în care Uniunea Europeană va finanta și sprijini agricultura în perioada 2028–2034, au ajuns la o fază critică. În Bruxelles, se discută amendamente, se caută puncte de compromis și se formează majoritățile care vor decide forma finală a regulilor. Printre temele centrale se numără autonomia PAC, structura și nivelul sprijinului acordat fermierilor, mecanismele de compensare directă și redistributivă, condițiile legate de protecția mediului, modul de finanțare a investițiilor agricole și strategiile pentru dezvoltarea rurală. Pe masă se află, de asemenea, instrumentele de intervenție în situații de crize de piață, actualizarea prețurilor de referință, sistemele de protecție împotriva fluctuțiilor brusce ale prețurilor produselor agricole și necesitatea de reciprocitate în aplicarea standardei pentru produsele importate în spațiul european.

Fără poziție clară, fermierii români vor plăti nota

Deciziile luate în această etapă vor avea un impact direct asupra modului în care fermele din România vor putea accesa fondurile europene în anii viitori. De aceea, Alina Crețu insiste pe necesitatea ca autoritățile naționale să definească rapid o poziție clară și coerentă. Ea apelează la Ministerul Agriculturii, la Guvern, la partidele politice și la europarlamentarii români să précizeze pe ce interese intenionează să le susțină România în aceste negociere și cine exercită de facto funcția de coordonare a acestei reprezentări. „Întreaba care este poziția României și cine o negociază astăzi? este o întrebare simplă, dar esențială”, declară Crețu, adăugând că intervenția României trebuie să aibă loc acum, în timp ce se formează compromisurile la nivel european, nu după ce acte legislative sunt adoptate. Așteptarea sau indeterminarea ar putea duce la o poziție de disadvantage, în care interesele fermierilor români nu vor fi adecvat apărate.

În contextul instabilității politice din țară, riscul este că lipsa unei voințe colective și clară să se transforme în pierderi concrete pentru sectorul agricol. Mesajul lui Alina Crețu este un avertisment: fără o poziție bine fondată și promovată cu determinare, România riscă să plătească un preț excesiv – și acest preț va fi suportat, în ultima instanță, de cei care dăiesc pâinea pe masă din muncă în câmp.