România, hub-ul reconstrucției Ucrainei

Pentru ce România?

România se impune tot mai clar ca nod central în eforturile de relansare a Ucrainei. Nu doar economic, ci și fizic.

La conferința „Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investment”, de la Romexpo, premierul Luca Niculescu a trimis un mesaj prin Luminița Odobescu. Data de 22 octombrie marchează o prioritate majoră: reconstrucția vecinului nordic, conform programului de guvernare.

Niculescu a fost direct: companiile românești au ce le trebuie. Expertiză tehnică, voință de acțiune și avantajul locației. Ele pot lua un loc proeminent în șantierele care vor ridica infrastructura ucraineană. Ideea e simplă: colaborare strânsă, nu doar între guvernele de la București și Kiev, ci cu sectorul privat, societatea civilă, universitățile și comunitățile locale. Se pune accent și pe coordonarea regională, cu Republica Moldova integrată în inițiativele de conectivitate, plus parteneriate cu actori internaționali. Scopul?

Consolidarea României ca hub regional pentru reconstrucție.

Conflictul durează de peste patru ani și jumătate. Lupta Ucrainei nu e doar pentru supraviețuire teritorială, ci pentru valori democratice, stat de drept și autodeterminare.

Ce s-a făcut deja?

Din primele momente ale agresiunii ruse, Bucureștiul a înțeles: securitatea Ucrainei e indisolubil legată de a noastră și de stabilitatea flancului estic al NATO și UE.

Un exemplu concret de adaptare: deschiderea granițelor pentru refugiați, când căile maritime prin Marea Neagră erau blocate. România a fost puntea logistică esențială.

Am modernizat Portul Constanța și portul Giurgiulești.

Eforturile au vizat optimizarea infrastructurii portuare, rutiere și feroviare, facilitând traficul de mărfuri prin noi puncte de trecere a frontierei și circulația fluentă pe Canalul Sulina.

S-a dezvoltat, în parteneriat cu Ucraina, Master Planul de Conectivitate Rutieră. Totul pentru a menține un flux comercial vital pentru economia ucraineană către piețele globale.

Pe 8 octombrie, s-a inaugurat noul pod peste Tisa. Un simbol al capacității celor două țări de a construi împreună. În energie, România a jucat un rol crucial în securitatea energetică a Kievului. Sectorul privat românesc s-a impus ca partener de încredere în construcții, agricultură, transporturi și tehnologie. Diplomatic, Bucureștiul a susținut necondiționat traseul european și euroatlantic al Ucrainei, luptând pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE.

De ce România va fi motorul reconstrucției Ucrainei?

În martie 2026, cele două state au decis elevarea relațiilor la statutul de parteneriat strategic.

O schimbare care implică aprofundarea cooperării pe toate planurile, inclusiv în reconstrucția post-conflict. Niculescu a subliniat: reconstrucția nu e simpla reparare a ruinelor. E o oportunitate istorică de modernizare, inovare și integrare a Ucrainei în piața unică europeană.

Ambiția necesită o sinergie fără precedent între state, instituții financiare, bănci de dezvoltare și, în special, mediul privat. Guvernul României se angajează să lucreze alături de partenerii ucraineni, sprijinind toate eforturile din acest proces complex.

Conferința organizată de New Strategy Center își propune să identifice proiecte strategice și oportunități reale de investiție.

Temele centrale: infrastructura strategică și conectivitatea, logistica și transporturile, securitatea și apărarea, energia, agricultura și dezvoltarea sustenabilă, finanțarea reconstrucției, comerțul și investițiile, precum și importanța comunităților locale și regionale în acest lanț de transformare.