Parlamentul European debatează bugetul UE 2021-2027, România așteaptă fonduri post-2028

Tensiunea dintre state este acum acută!

Dezbaterile privind finanțele comunitare pentru deceniul viitor au intrat în plină desfășurare, cu Parlamentul European ocupându-se, miercuri, 7 octombrie, de conturarea cadrului bugetar al Uniunii pentru intervalul 2021-2027. Această sesiune, desfășurată la Strasbourg, sediul obișnuit al ședințelor lunare ale camerei europene, marchează un moment crucial în care legislatorii europeni încearcă să găsească un echilibru între nevoile crescătoare ale continentului și capacitatea de plată a statelor membre.

În centrul atenției se află nu doar sumele globale, ci și modul în care aceste resurse vor fi alocate sectoarelor esențiale, precum infrastructura rutieră sau susținerea agriculturii, într-un context global marcat de incertitudini și de necesitatea unei investiții masive în capacitatea de apărare și în dinamismul economic.

Tensiunea dintre pozițiile diferite ale statelor este acută. De o parte, se află Germania, Olanda și Danemarca, țări net contribuitoare, care solicită reduceri substanțiale ale cheltuielilor, estimând că ar fi necesare tăieri de ordinul a sute de miliarde de euro pentru a menține disciplina fiscală.

Din cealaltă parte, Comisia Europeană a pus pe masă o propunere inițială ce vizează un total de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani, o sumă considerată insuficientă de către Parlamentul European, care insistă asupra necesității unei creșteri a resurselor disponibile.

România, împreună cu încă 16 state membre, se bate pentru protecția liniilor bugetare dedicate coeziunii teritoriale și sectorului agricol, considerând că aceste fonduri sunt vitale pentru echilibrarea dezvoltării între regiunile mai avansate și cele în curs de tranziție.

Pentru România, importanța acestei dezbateri este extremă, dat fiind faptul că, în prezent, peste jumătate din investițiile publice din țară sunt finanțate prin intermediul fondurilor europene nerambursabile. Cu o economie care se mișcă lent, aproape stătând pe loc, accesul la aceste resurse externe devine un pilon de stabilitate.

Conform calculelor prezentate de eurodeputatul Siegfried Mureșan, dacă se va materializa creșterea bugetului solicitată de parlamentari, România ar putea accesa o sumă de aproximativ 66 de miliarde de euro în perioada 2028-2034.

Această cifră ar reprezenta un plus de circa 6 miliarde de euro față de propunerea de bază a Comisiei Europene, care alocă deja peste 60 de miliarde de euro pentru România.

Siegfried Mureșan, la EUROmânia!

Siegfried Mureșan, intervievat la evenimentul EUROmânia, a subliniat istoricul favorabil al României în relația cu bugetul comunitar. El a remarcat că, pentru fiecare euro investit în bugetul UE, România a primit în urmă aproximativ trei euro, poziționându-se, alături de Polonia, ca cel mai mare beneficiar net din zona Europei Centrale și de Est.

Mureșan a făcut o comparație cu momentul aderării la Uniune, de acum 20 de ani, când produsul intern brut per capitol românesc era de doar 40% din media europeană.

Astăzi, acest indicator a urcat la 80%, demonstrând progresul realizat prin utilizarea eficientă a fondurilor europene.

Un aspect nou adus în discuție de Mureșan privește condiționarea finanțărilor viitoare de realizarea unor reforme concrete, similar mecanismului aplicat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Eurodeputatul susține că banii destinați modernizării spitalelor sau construirii de autostrăzi ar trebui să fie legați direct de reformele din domeniile respective. Totuși, el a pledat pentru flexibilitate, argumentând că o reformă întârziată într-un anumit sector nu ar trebui să înghețe automat investițiile din alte domenii.

„Trebuie să existe o legătură directă între investiții și reforme”, a afirmat Mureșan, precizând că opozarea la reforme duce la risipuirea resurselor și la o administrare discretă a instituțiilor publice locale și centrale.

Ca soluție pentru finanțarea noilor obiective, Mureșan a propus implicarea marilor companii tehnologice extracomunitare. El consideră că acești giganți ai tehnologiei ar trebui să contribuie la bugetul european ca preț pentru accesul lor pe piața unică. Veniturile obținute dintr-o eventuală taxă europeană ar putea fi redirecționate către susținerea fermierilor, dezvoltarea infrastructurii rutiere și consolidarea apărării, compensând astfel cererile de reducere a cheltuielilor formulate de statele net contribuitoare.

Procesul de negociere rămâne complex, deoarece adoptarea finală a bugetului necesită consensul tuturor celor 27 de state membre, urmat de votul Parlamentului European, ceea ce promite discuții lungi și îndelungate înainte de stabilirea cifrelor definitive.