Nazare: Costurile suplimentare ale legii salarizării devin obligații permanente

Ministrul Alexandru Nazare avertizează că orice sumă adăugată pe an suplimentar de aproximativ 8 miliarde de lei pe an discutată pentru noul proiect de lege salarială va deveni o obligație permanentă pentru buget. Într-un post de pe Facebook, după discuţiile de joi cu liderii partidelor politice, ministrul declară că România nu îşi poate permite o reformă a salariilor care să pună în pericol reducerea deficitului sau investiţiile finanţate de PNRR. Este foarte important să se explice clar care este diferența dintre pneul suplimentar de aproximativ 8 miliarde de lei și variantele suplimentare de pneuri discutate în spațiul public în ultimele zile.

Nu vorbim despre bani pe lângă cele 8 miliarde convenite prin acord politic - ceea ce reprezintă, de asemenea, o sumă suplimentară pentru bugetul actual - pe care îl cheltuiţi o singură dată. Vorbim despre miliarde de lei în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă, a scris ministrul finanţelor.

El susţine că noua lege trebuie construită astfel încât costurile acesteia să poată fi finanţate în anii următori, nu doar în primul an de aplicare. O lege privind remunerarea publică echitabilă trebuie, de asemenea, să fie durabilă. Aceasta este responsabilitatea principală a Ministerului Finanțelor, de a asigura sustenabilitatea finanțelor publice și de a evalua dacă o reformă poate fi pusă în aplicare efectiv, finanțată previzibil și susținută de bugetul pe termen lung. Experiența legilor salariale arată până acum de ce acest lucru este esențial. Aplicarea fragmentată, modificările succesive ale baremelor și sporturilor de-a lungul anilor, inclusiv reducerile de cheltuieli, precum și constrângerile bugetare, au făcut ca actuala lege să nu fie pe deplin aplicată astăzi.

Execuţia sa completă ar genera un impact pe care bugetul nu îl poate susţine, a explicat el. În acelaşi timp, ministrul a invocat şi situaţia actuală a finanţelor publice, întrucât România, potrivit acesteia, are cel mai mare deficit bugetar în Uniunea Europeană şi trebuie să continue procesul de consolidare fiscală până în 2031: Am susţinut încă de la început necesitatea unei noi legi salariale pentru corectarea inegalităţilor acumulate şi pentru asigurarea unor norme mai clare pentru angajaţii din sectorul public.

Execuţia sa completă ar genera un impact pe care bugetul nu îl poate susţine, a explicat el

În același timp, este obligatorie protejarea stabilității bugetare, a reducerii deficitului și a credibilității financiare a României. Citeşte şi: Pyslaru, după critica judecătorilor asupra legii salariilor: Problema este deja rezolvată, dar am considerat că a existat o altă polemică aproape 40% din veniturile fiscale au fost merge în 2024 la masa de salariu public. Conform datelor prezentate de Ministrul Finanţelor, masa salarială a sectorului public a reprezentat în 2024 echivalentul a aproape 40% din veniturile fiscale ale României, faţă de aproximativ 26% la nivelul UE. Aceasta nu înseamnă că fiecare angajat public este bine plătit sau că nu există categorii profesionale care să fie recalibrate. Cu toate acestea, datele arată că pachetul salarial este foarte ridicat în raport cu veniturile pe care statul reușește să le colecteze.

În aceste condiții, fiecare creștere permanentă fără sursă de finanțare pune presiune asupra investițiilor, sănătății, educației, apărării, datoriei publice sau impozitelor plătite de economie. O reformă a salariilor nu ar trebui construită prin opoziţia dintre categoriile profesionale. Aceasta trebuie să pună întregul sistem pe o bază coerentă, proporțională și ușor de explicat.

Ne-am uitat la fiecare versiune prezentată, am refăcut estimările în care impactul a fost incomplet şi am atras atenţia asupra diferenţei dintre costul aparent al primului an şi obligaţia structurală pe care statul şi-o asumă pe termen mediu, a afirmat Nazare. El a avertizat că o creştere a salariilor fără o sursă permanentă de finanţare ar putea fi suportată ulterior de întreaga economie: Dezechilibrele sistemului de salarizare nu rămân izolate în sectorul public. Atunci