Klaus Iohannis vs. ANAF: Statul vânează aproape un milion de euro

Cât de ferm este ANAF?

Klaus Iohannis se află într-o dispută juridică îndelungată cu Fiscului, o luptă în care statul încearcă să recupereze aproape un milion de euro. Conform declarațiilor recente ale conducerii ANAF, agenția persistă în eforturile de a încasa suma de aproximativ 4,7 milioane de lei, datorată de familia Iohannis.

Creanța provine din chirile încasate ani la rând pentru un imobil din centrul Sibiului, proprietate care a fost pierdută definitiv în instanță și a reintrat în patrimoniul public.

Într-un podcast realizat de Vlad Mercori, Adrian Nica, directorul general al ANAF, a detaliat stadiul litigiului. Interogat direct despre șansele statului, în contextul în care o tentativă anterioară de sechestru a fost respinsă, Nica a subliniat că procedura este activă și că instituția tratează toți contribuabilii egal, indiferent de statutul lor social sau politic.

„Indiferent de denumirea persoanei care ne datorează bani, întreprindem toate demersurile legale necesare și adoptăm măsurile corespunzătoare, inclusiv încercarea de a stabili un sechestru pentru a asigura încasarea sumelor”, a explicat șeful Fiscului, reafirmând angajamentul instituției.

Litigiul este pe rolul instanțelor, iar Adrian Nica exprimă încredere în poziția juridică a ANAF. Deși a evitat predicțiile precise, oficialul a menționat că inițierea procesului s-a bazat pe o convingere fermă a echipei sale.

De ce a fost mutat dosarul?

Nu doresc să ofer pronosticuri, dar dacă nu aș fi avut încrederea că putem obține victoria, nu aș fi pornit această acțiune.

Dacă nu aș fi crezut că ANAF trebuie să-și recupereze fiecare leu, chiar și din partea unei persoane importante, nu aș fi demarat aceste acțiuni, a precisat el.

Directorul ANAF a subliniat că inițiativa a pornit în timpul mandatului său și a insistat asupra obligației de a urmări orice datorie fiscală. Obiectivul rămâne recuperarea integrală a sumei, inclusiv dobânzile și penalizările calculate de un expert independent. „Vom depune toate eforturile posibile pentru a recupera fiecare leu datore statului”, a adăugat Nica.

Când i s-a pus întrebarea dacă se temea de consecințele personale ale unei acțiuni împotriva unui fost șef al statului, Adrian Nica a recunoscut că a luat în considerare aspectul. Totuși, a afirmat că intenționează să duce procesul până la capăt, demonstrând o atitudine fermă în fața presiunilor posibile.

Contextul juridic a cunoscut o schimbare importantă anul trecut. Tribunalul Sibiu a respins cererea ANAF de a institui sechestru pe averea lui Klaus Iohannis pentru recuperarea sumei de 4,7 milioane de lei. Decizia a fost luată după o delibere de doar două ore, un detaliu care a generat nemulțumire în rândul conducerii agenției fiscale.

Ca urmare, ANAF a solicitat strămutarea dosarului, invocând prevederi legale care permit mutarea procesului în altă instanță atunci când există suspiciuni privind imparțialitatea tribunalului local sau riscul unor influențe externe. Curtea de Apel Alba Iulia a admis cererea, dispunând transferul dosarului la Tribunalul Hunedoara. Totodată, s-a stabilit ca toate actele procedurale efectuate anterior transferului să rămână valabile.

Ce s-a decis la Alba Iulia?

Pe portalul Curții de Apel Alba Iulia, s-a publicat încheierea din 10 februarie 2026, care consemnează decizia: Tip soluție: Admis.

Soluția pe scurt: Admite cererea de strămutare formulată de către petentul Statul Român prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov în contradictoriu cu intimații Iohannis Klaus Werner și Iohannis Carmen Georgeta.

Dispune strămutarea la Tribunalul Hunedoara a procesului care face obiectul dosarului nr. 2405/85/2025 înregistrat la Tribunalul Sibiu. Păstrează actele îndeplinite înainte de strămutare. Definitivă.

Pronunțată astăzi 10.02.2026 prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței. Document: Încheiere de dezinvestire 10.02.2026.

Acțiunea inițiată de ANAF vizează obligarea lui Klaus Iohannis la plata despăgubirilor reprezentând chiria încasată ani la rând pentru imobilul din centrul Sibiului, care a fost pierdut ulterior în instanță și a revenit în proprietatea statului. Disputa nu se limitează doar la principal, ci include și toate costurile accesorie generate de întârzierea plății.