Ce obligații au românii în caz de război cu Rusia?

Cine poate ordona mobilizarea armatei?

În fața unui potențial conflict armat cu Federația Rusă, românii se lovesc de un set de obligații legale stricte, reglementate clar prin lege.

Conform articolului 2 din Legea nr. 355/2009, starea de război aduce un pachet de măsuri excepționale care ating politicul, economia, viața socială, administrația, diplomația, justiția și armata, totul pentru a asigura autoapărarea statului, fie ea individuală sau colectivă.

O astfel de decizie radicală nu se ia ușor: Parlamentul este singurul care poate declara oficial acest regim de criză, reunindu-se în ședință comună, exact cum prevede articolul 6 din aceeași lege.

În timp ce parlamentarii dezbat și votează procedura, președintele țării are puterea de a ordona mobilizarea trupelor, parțială sau totală, respectând Constituția și având nevoie de acordul Parlamentului. Dacă apare o agresiune militară directă, șeful statului este obligat să acționeze instantaneu pentru a respinge atacul și să anunțe imediat parlamentul, conform articolului 92 din Constituție.

Cine merge pe front în caz de conflict?

Totuși, chiar dacă un atac asupra unui membru activează aliații din NATO, articolul 5 din Tratatul Alianței Nord-Atlantice nu înseamnă o intrare automată în război pentru toți membrii; fiecare aliat decide singur cum va riposta.

Pe plan individual, Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare stabilește negru pe alb cine pune mâna pe armă.

Potrivit articolului 3, la declanșarea mobilizării sau a stării de război, serviciul militar devine obligatoriu pentru bărbații între 20 și 35 de ani care îndeplinesc condițiile legale.

Faptul că armata obligatorie a fost suspendată pe timp de pace nu șterge datoria militară atunci când situația o cere.

Cum se împart sarcinile pe categorii de populație?

Legea trasează linii clare pentru fiecare categorie în parte. Bărbații de 20-35 de ani sunt încorporați obligatoriu, dacă trec de criteriile de selecție.

Tinerii de 18 și 19 ani pot cere să fie încorporați, dar nu sunt luați automat. Rezerviștii și cei voluntari sunt chemați în funcție de gradul lor și de nevoile armatei. În schimb, femeile merg în armată doar la cerere, nefiind vizate de vreo încorporare generală obligatorie.

Cât despre cei fără obligații militare, aceștia pot fi chemați pentru sarcini civile vitale pentru efortul de apărare, conform articolului 90.

Ce trebuie să știe românii din diaspora?

Este important de reținut că un ordin de chemare nu înseamnă bilet direct pe front; urmează etape clare de recrutare, evaluare și repartizare.

În plus, o lege intrată în vigoare în 2026 aduce reguli noi pentru diaspora.

Legea nr. 5/2026 a introdus articolul 8¹ în Legea nr. 446/2006, stabilind că românii încorporabili sau rezerviștii cu domiciliul în țară, dar care locuiesc temporar în străinătate, trebuie să se prezinte la unitățile militare în maximum 15 zile calendaristice de la primirea notificării.

Asta nu înseamnă că toți românii din afara țării sunt chemați automat înapoi, ci regula vizează strict categoriile menționate de lege, condiționat de primirea unei notificări oficiale.