ONU acuză Rusia de crime de război pentru atacurile care lasă Ucraina în frig

Peste 28 ONU acuză Rusia de crime de război!

ONU acuză Rusia de crime de război pentru atacurile care lasă Ucraina în frig

Un document oficial al Organizației Națiunilor Unite aruncă o acuzație severă la adresa Moscovei, calificând bombardamentele asupra rețelei energetice ucrainene drept acte de război și crime împotriva umanității. Această poziție a fost comunicată luni de reprezentanții ONU pentru drepturile omului, informație preluată de agențiile de presă DPA și AFP. Raportul, prezentat în cadrul Adunării Generale a ONU cu sediul în New York, a fost elaborat de Comisia internațională independentă de anchetă privind Ucraina.

În paginile sale, acest organism descrie o campanie sistematică de ani întregi, vizând distrugerea centralelor electrice, liniilor de înaltă tensiune, stațiilor de gaz și a altor componente esențiale ale infrastructurii.

Autorii concluzionează că guvernanții ruși au săvârșit crime de război prin vizare deliberată a obiectivelor civile. În plus, se identifică crime împotriva umanității prin alte acțiuni considerate inumane, inclusiv utilizarea dronelor împotriva civililor și transferul forțat al populației. Consecințele acestor atacuri au fost devastatoare pentru poporul ucrainean. Milioane de locuitori s-au trezit în mijlocul unor întreruperi lungi de încălzire, energie electrică, apă și gaz. În special, iarna trecută a fost marcată de temperaturi extreme, care au coborât până la minus 21 de grade Celsius.

În aceste condiții, mii de gospodării au fost obligate să supere frigul fără acces la căldură, în timp ce milioane de oameni au fost afectați de lipsa curentului.

Raportul subliniază impactul negativ al frigului asupra stării fizice și psihologice a cetățenilor.

Pe măsură ce se apropie un nou sezon rece, intensitatea atacurilor s-a reluat, ceea ce generează o îngrijorare profundă pentru viața și sănătatea populației civile. În afara crizei energetice, raportul abordează și altă problemă majoră: traficul de persoane legat de recrutarea soldaților străini.

Comisia, înființată de Consiliul ONU pentru drepturile omului, arată că autoritățile ruse au fost implicate în traficul de persoane din 29 de țări, care se întinde de la Bangladesh până la El Salvador, trecând prin diverse zone din Africa de Sud.

Odată ajunși pe teritoriul rusesc, unora dintre acești luptători li s-au confiscat actele oficiale, după care au fost trimiși în Ucraina, de cele mai multe ori în misiuni de risc extrem.

Raportul constată că majoritatea celor recrutați au fost uciși sau au dispărut, în timp ce alții au fost răniți sau capturați.

Aceste acuzații sunt în linie cu cele formulate anterior de Amnesty International în luna septembrie.

Datele oficiale ucrainene indică că peste 28.000 de cetățeni străini, proveniți din mai mult de 130 de țări, au semnat contracte cu forțele armate ruse de la declanșarea invaziei pe scară largă în februarie 2022. Este important de menționat că această Comisie nu vorbește oficial în numele ONU și nu este recunoscută de Moscova, nefiind sprijinită în niciun mod de autoritățile ruse, conform precizărilor AFP.

Oficialii americani au contactat direct Orban!

Pe de altă parte, se discută intens o posibilă candidatură pentru funcția de secretar general al ONU. Rusia susține că nu este prea târziu pentru a propune fostul prim-ministru ungar Viktor Orban pentru acest post de conducere internațională. Potrivit informațiilor transmise de The Wall Street Journal și preluată de i24news, există un plan comun al Washingtonului, Moscovei și Beijingului care ar putea sprijini candidatura lui Orban.

Fostul șef al guvernului ungar ar fi dispus să intre în cursă doar dacă primește garanții clare de victorie.

Ideea pare a fi inițiată de oficialii americani, care au menționat în repetate rânduri numele unui „candidat conservator ideal, în stil MAGA”. Omologii chinezi și ruși au arătat acord cu această direcție.

Un oficial al Departamentului de Stat american a declarat că, deși propunerea pare neobișnuită la prima vedere, se crede că și Rusia și China o susțin, bazându-se pe discuții anterioare cu Washingtonul.

Într-o declarație făcută la Moscova, adjunctul ministrului rus de externe, Aleksandr Alimov, a confirmat că Orban încă poate fi, din punct de vedere tehnic, nominalizat pentru funcția de secretar general al Națiunilor Unite. El a subliniat că termenul-limită pentru depunerea candidaturilor nu a expirat încă, relatează agenția MTI. Această precizare a fost făcută ca răspuns la articolul din The Wall Street Journal, care citează surse din trei țări diferite. Alimov a adăugat că nu există restricții tehnice și că nu se exclude apariția altor candidați noi.

Oficialul american a estimat că Orban ar putea obține „fără probleme” opt voturi în cadrul Consiliului de Securitate, existând posibilitatea de a ajunge la zece voturi din totalul celor 15 membri. Totuși, Franța și Marea Britanie, țări care de regulă exercită dreptul de veto cu prudență, ar putea bloca eventuala numire.

Un reprezentant al unei alte țări a observat că ceilalți candidați pun accent pe experiența birocratică și diplomatică, în timp ce Orban ar reprezenta mai degrabă profilul de „general”, adică un lider cu experiență executivă puternică.

Oficialii americani au contactat direct Orban pentru a-i verifica interesul. Acesta s-a arătat deschis, deși a exprimat anumite rezerve, având în vedere orientarea sa politică naționalistă. Potrivit surselor, el nu intenționează să candideze decât dacă are certitudinea că poate câștiga. Fostul premier a refuzat să comenteze public informațiile.

Susținerea pentru Orban a fost vizibilă și în timpul alegerilor din Ungaria din luna aprilie, când președintele Donald Trump și-a exprimat sprijinul, iar vicepreședintele JD Vance a făcut campanie în favoarea sa. Dacă Orban va intra în cursă, este de așteptat ca acești lideri să-l susțină din nou.

O a treia sursă, familiarizată cu procesul, a precizat că anunțul a fost amânat până după alegerile de la jumătatea mandatului (midterms) din Statele Unite.

Cel de-al doilea mandat de cinci ani al actualului secretar general, Antonio Guterres, va expira la 31 decembrie. Conform sistemului neoficial de rotație regională al ONU și așa cum a indicat o analiză anterioară a think-tank-ului american Council on Foreign Relations, există o probabilitate ridicată ca succesorul lui Guterres să provină din regiunea Americii Latine și a Caraibilor.

Printre cei care participă în prezent la cursă se numără mai mulți candidați de profil diplomatic.

Printre ei se află Ivonne A-Baki, fostă ambasadoare a Ecuadorului în Statele Unite, Franța și Qatar; Maria Fernanda Espinosa Garces, fostă președintă a Adunării Generale a ONU și fostă ministru a afacerilor externe și a apărării a Ecuadorului; Rafael Mariano Grossi, director general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și fost diplomat argentinian; Rebeca Grynspan Mayufis, fostă vicepreședintă a Costa Ricăi și secretar general al Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD); Olara Otunnu, fost secretar general adjunct al ONU și fost ministru al afacerilor externe al Ugandei; Carolyn Rodrigues Birkett, reprezentantă permanentă a Guyanei pe lângă ONU și fostă ministru a afacerilor externe; precum și Lana Nusseibeh, ministru adjunct al afacerilor externe a Emiratelor Arabe Unite, responsabil cu afacerile politice.

Lana Nusseibeh a intrat în cursă abia săptămâna trecută, după ce procesul a ajuns într-un impas, fiecare candidat primind cel puțin două voturi „împotrivă” din partea membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate. O nouă rundă de vot preliminar este programată pentru miercuri în cadrul Consiliului, conform informațiilor Agerpres. Această etapă critică va determina direcția ulterioară a selecției pentru cea mai importantă poziție diplomatică a lumii.