Bucureștiul scoate bani din buget pentru a păstra trupele americane în țară

O investiție strategică la Marea Neagră?

Guvernul de la București a pus pe masa negocierilor o propunere concretă: România este dispusă să acopere o parte din costurile necesare pentru menținerea trupelor americane pe teritoriul național. Decizia vine într-un moment în care Pentagonul își reevaluează prezența în Europa, iar tensiunile din bazinul Mării Negre ating cote alarmante, potrivit informațiilor Bloomberg.

Prin acest gest, România calcă pe urmele Poloniei și ale statelor baltice, care au oferit deja stimulente economice pentru a garanta prezența militară a SUA în regiune.

În prezent, aproximativ 1.000 de soldați americani sunt staționați în România. Țara noastră a resimțit prima dintre toate statele europene unda de șoc a reducerilor de efective decise în era Trump, iar acum, cu o nouă analiză a Pentagonului programată să se încheie până la finalul anului, riscul unor noi tăieri planează asupra flancului estic.

Dincolo de împărțirea facturilor curente, Executivul plănuiește o investiție masivă de 4 miliarde de euro până în 2040 pentru modernizarea bazei de la Mihail Kogălniceanu. Planul este ambițios: transformarea bazei într-un centru logistic de calibru, capabil să găzduiască un contingent mult mai mare de aliați, în condiții de top. Deși intenția a fost confirmată, valoarea exactă a contribuției financiare pentru trupele SUA rămâne, deocamdată, sub tăcere.

Subiectul a fost validat oficial pe 23 septembrie, la New York, de către Nicușor Dan.

Kogălniceanu, hub militar de 4 miliarde de euro?

Ulterior, într-un interviu acordat Bloomberg TV pe 16 octombrie, acesta a descris relația cu Washingtonul ca fiind „extrem de solidă”, subliniind că baza de la Marea Neagră nu servește doar securității noastre, ci este o platformă vitală pentru proiecția puterii americane spre Orientul Mijlociu.

Contextul regional a devenit extrem de volatil după atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră. Recent, o navă care plecase din porturile românești a fost lovită de o dronă și s-a scufundat, incident care a determinat Bulgaria să ceară sprijin NATO.

În acest climat, Franța a devenit primul partener care a oferit ajutor pentru consolidarea apărării anti-dronă.

Acest demers financiar vine într-un moment delicat pentru România, care încearcă să echilibreze unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE cu necesitatea stringentă de a crește cheltuielile pentru apărare. Totuși, țara rămâne al doilea mare beneficiar, după Polonia, al programului european SAFE, destinat investițiilor în sectorul militar.

Întrebat despre originea dronelor care tulbură apele Mării Negre, Nicușor Dan a păstrat o notă de prudență diplomatică: „Nu putem spune tehnic că sunt rusești”, a declarat acesta, așteptând concluziile finale ale anchetelor în curs.