Atacurile Rusiei pun alianța Nord-Atlantică la încercare extremă

NATO reacționează la provocările rusești după invazia Ucrainei!

Tensiuni în creștere: Cum agresiunile Moscovei pun la probă coeziunea NATO

Presiunea exercitată de Federația Rusă asupra Alianței Nord-Atlantice a atins un nivel critic, conform evaluărilor oficiale ale țărilor occidentale.

În cursul nopții de joi, NATO a confirmat că două vase au fost lovite de drone în apele teritoriale ale României în Marea Neagră.

Un al treilea vas a fost vizat imediat după aceea, în afara limitelor teritoriale române, iar șapte membri ai echipajului au rămas dispăruți.

Autoritățile europene arată degetul spre Rusia, acuzând-o că a vizat aceste nave, dar și alte patru vase aflate în apele din apropierea coastei bulgare, câteva zile mai devreme.

În urma incidentelor, șeful de stat român, Nicușor Dan, și premierul bulgar, Rumen Radev, s-au întâlnit joi cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Deși discuțiile au fost intense, niciunul dintre ei nu a anunțat nicio măsură concretă de Un oficial de rang înalt al Alianței a subliniat că NATO sprijină securitatea membrilor săi și deține mai multe opțiuni, reiauând o formulare pe care Rutte o folosește des: „Acțiunile noastre nu sunt întotdeauna vizibile”.

Colonelul Martin O’Donnell, purtătorul de cuvânt al comandamentului militar suprem al NATO, a precizat că comandanții militari „fac exact ceea ce trebuie să facă în acest moment” și „se consultă”. Niciunul dintre incidentele recente nu a depășit pragul care ar fi putut fi considerat act de război de către statele membre, ceea ce creează o dilemă fundamentală: cum pot țăările occidentale să forțeze Rusia să oprească acțiunile sale provocatoare și ilegale, fără a declanșa un conflict total?

Diplomații exprimă temeri crescătoare față de apariția unui „sindrom al broaștei fierte”. Acest concept descrie o situație în care Rusia devine treptat mai îndrăzneață, în timp ce opinia publică din țăările NATO se obișnuiește cu agresiunile repetate, ajungând să le trateze ca pe un fenomen obișnuit sau să le ignore.

„Este clar că există tentative ale Rusiei de a destabiliza societatea și de a eroda sprijinul pentru Ucraina”, a declarat joi președintele Nicușor Dan.

„Răspunsul nostru este că vom continua să susținem Ucraina.” Kremlinul nu a oferit niciun comentariu în urma unei solicitări de presă.

Dezbaterea din interiorul NATO a dobândit urgență pe măsură ce relațiile dintre președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-au răutățit. Casa Albă a luat în calcul posibilitatea de a reduce sau de a opri sprijinul american acordat Kievului, ca parte din eforturile de a obține un acord de pace.

Oficialii europeni și ucraineni consideră că o astfel de mișcare ar avea efectul opus celui dorit și ar încuraja liderul rus Vladimir Putin să acționeze și mai agresiv, atât în interiorul granițelor Ucrainei, cât și dincolo de ele.

Trump a devenit tot mai îngrijorat de campania dusă de Rusia pe teritoriul țărilor membre ale Alianței, potrivit unor actuali și foști oficiali ai administrației americane. Aceste îngrijorări au contribuit la decizia recentă a președintelui american de a repensa strategia Statelor Unite pentru încheierea războiului din Ucraina.

Atacurile din Marea Neagră urmează o serie lungă de incursiuni în spațiul aerian al NATO, efectuate de avioane de luptă, drone și rachete rusești.

Statele europene au acuzat, de asemenea, Moscova că a organizat sau a provocat zeci de acte de sabotaj și de spionaj cibernetic pe întregul continent, demonstrând o disponibilitate crescută de a-și asuma riscuri în ultimele luni.

Cancelarul german Friedrich Merz a arătat că Rusia ar fi încercat, în luna august, să atace avioane pe aeroportul din Leipzig folosind drone încărcate cu explozibili. Totodată, serviciile de informații olandeze au acuzat Rusia că a compromis camere video conectate la internet pentru a spiona sprijinul european acordat Ucrainei.

De mai multe luni, Rutte și alți oficiali NATO au încercat să minimizeze pericolele reprezentate de Moscova, parțial pentru a nu oferi acesteia victorii propagandistice.

Atacurile Rusiei „sunt un semn de slăbiciune”, a declarat Rutte miercuri.

Merz: Rusia a încercat ceva în august?

Ceea ce și-ar dori ei este să vorbim despre asta toată ziua, să fim alarmați și să organizăm conferințe de presă pe această temă.

Nu vom face acest lucru. Însă, pe măsură ce atacurile asociate Rusiei devin mai letale și au loc în interiorul granițelor NATO, ignorarea lor devine tot mai dificilă.

Diplomații și oficialii militari se tem că provocările Moscovei sporesc riscul ca războiul din Ucraina să declanșeze o confruntare militară mai amplă cu NATO, chiar și prin escaladări accidentale care ar putea scăpa rapid de sub control. „Ceea ce mă îngrijorează este faptul că Putin continuă să intensifice presiunea prin aceste acțiuni, iar situația ar putea scăpa de sub control și s-ar putea transforma într-o confruntare militară directă”, a declarat Julianne Smith, fost ambasador al Statelor Unite la NATO în timpul administrației Biden.

„Rusia a devenit mult mai îndrăzneață în ceea ce privește aceste tipuri de atacuri.”

NATO a reacționat și la alte provocări rusești după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, în 2022. Alianța și-a intensificat activitățile de patrulare și supraveghere în Marea Baltică după o serie de incidente în care cabluri submarine și conducte au fost avariate sau rupte, în ceea ce oficialii occidentali au descris drept presupuse acte de sabotaj rusesc.

Ulterior, numărul incidentelor suspectate a fi acte de sabotaj a scăzut semnificativ. NATO a aplicat o abordare similară prin intensificarea misiunilor de poliție aeriană deasupra statelor membre de pe flancul estic și în regiunile arctice.

Situația din Marea Neagră este însă diferită, deoarece forțele navale și aeriene rusești au acces direct și extins la apele acesteia.

Ucraina și statele membre NATO România, Bulgaria și Turcia au, de asemenea, ieșire la Marea Neagră.

În 2022, Turcia a invocat un tratat vechi de aproape un secol pentru a închide strâmtorile care duc spre Marea Neagră pentru navele militare care ar fi urmat să intre în regiune.

Astfel, nici NATO, nici Rusia nu își pot consolida acolo flotele militare cu nave suplimentare venite din alte mări. Cu toate acestea, atacurile recente au fost efectuate în principal cu drone, potrivit martorilor și oficialilor, iar acestea nu sunt supuse acelorași restricții. NATO poate utiliza, la rândul său, echipamente aeriene și navale automatizate.

Diplomații afirmă că printre măsurile pe care NATO le-ar putea adopta se numără intensificarea supravegherii și a misiunilor de recunoaștere în Marea Neagră și deasupra acesteia, pentru a contribui la prevenirea atacurilor și la identificarea rapidă a responsabililor atunci când acestea au loc. Alte măsuri posibile includ organizarea mai multor exerciții militare în regiune, pentru consolidarea prezenței Alianței și îmbunătățirea capacității de monitorizare și evaluare a situației, precum și utilizarea unui număr mai mare de sisteme fără echipaj pentru protejarea transportului maritim comercial.

Oficialii au declarat că alte opțiuni includ impunerea de noi sancțiuni, expulzarea diplomaților ruși sau închiderea mai multor ambasade și consulate rusești din Europa, precum și interceptarea și inspectarea la bord a unui număr mai mare de nave din flota-fantomă a Rusiei. Sunt posibile și acțiuni clandestine, precum operațiuni de informații sau atacuri cibernetice care să vizeze infrastructura vitală a Rusiei. Acestea sunt însă mai dificil de realizat și necesită o voință politică mai puternică.

Persoanele cu experiență în relațiile cu Rusia afirmă că orice măsură adoptată trebuie să aibă un impact demonstrabil.

„Aceste măsuri trebuie să fie cu adevărat capabile să descurajeze Rusia, iar pentru asta va fi necesar să i se provoace costuri suficient de mari încât să înceteze aceste atacuri hibride”, a declarat Laura Cooper, fost înalt oficial al Pentagonului responsabil de politica privind Rusia și Ucraina, în prezent la Universitatea Georgetown.

„Nu am ajuns încă în acel punct.”

Unii analiști se tem, de asemenea, că îndrăzneala tot mai mare a Rusiei, dacă nu este contracarată, ar putea determina Moscova să exploreze forme de agresiune fără precedent. Joi, un satelit rusesc, Cosmos 2612, se afla pe o traiectorie care urma să îl apropie de un satelit înregistrat în Statele Unite, utilizat pentru furnizarea de informații sensibile în sprijinul eforturilor de război ale Ucrainei, potrivit datelor comerciale de monitorizare a sateliților.

Această situație a ridicat perspectiva ca Moscova să înceapă să vizeze sateliți comerciali, extinzând pentru prima dată în spațiu campania sa de sabotaj împotriva Occidentului, au declarat cercetători ai Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), un institut de analiză din Washington.