Antreprenorii din tehnologie se alătură luptei pentru jurnalism și informație corectă de interes public în București

Poți fotografia problema și aplicația o categorizează automat?

Bucuria comunităților tehnice și jurnalistice se întâlnește în capitală pentru a debuta o nouă ediție dedicată transparenței și informării corecte.

Joi, 8 octombrie, evenimentul „Hack for Facts” își va desfășura a treia ediție la București, organizat de Asociația Etică pentru Media (Ethical Media Alliance) împreună cu ONG-ul Amplify.

Această inițiativă reunește profesioniști din presă, dezvoltatori de software și organizații non-guvernamentale, având ca scop principal explorarea modului în care inteligența artificială și instrumentele digitale pot consolida jurnalismul, transparența instituțională și mecanismele de responsabilizare a puterii publice.

În cadrul acestei manifestări, publicului i se vor prezenta 20 de proiecte de tip civic-tech, create în România, care vizează modernizarea modului în care cetățenii interacționează cu datele publice.

Ediția curentă poartă denumirea „Watchdogs in the AI disruption era” și se integrează în programul conferinței How to Web Conference 2026. Printre personalitățile invitate să participe la dezbateri se numără Tomáš Bella, directorul general al publicației europene EUobserver și unul dintre fondatorii ziarului ceh Denník N, precum și Paul Radu, jurnalist și cofondator al Organizației pentru Presă Investigativă Regională (OCCRP).

Dezbaterile centrale se vor concentra asupra viitorului sustenabil al jurnalismului independent și asupra modalităților prin care tehnologia poate amplifica capacitatea organizațiilor de supraveghere (watchdog) de a monitoriza activitatea statului.

Detalii complete privind înscrierea la eveniment pot fi consultate pe site-ul oficial.

Organizatorii subliniază faptul că lupta pentru interesul public nu mai este exclusiva jurnaliștilor.

Într-o epocă marcată de avansurile rapide ale AI și ale digitalizării, antreprenorii din sectorul IT și specialiștii în tehnologie se alătură activ demersurilor pentru consolidarea democrației, utilizând codul sursă ca instrument de schimbare.

Într-un spațiu public caracterizat adesea de opacitate, cu documente administrative greu de localizat sau care nu au fost scanate digital, baze de date fragmentate, un volum excesiv de informații inutile, afirmații neconfirmate și o creștere alarmantă a conținutului manipulator, simplul acces formal la informație nu mai garantează înțelegerea corectă a realității.

Există o necesitate acută de instrumente sofisticate care să asiste jurnaliștii, cetățenii activi, organizațiile de monitorizare, grupurile de advocacy și comunitățile locale în procesul de căutare, sortare, comparare și interpretare a datelor referitoare la performanța (sau lipsa acesteia) a administrației publice.

Inițiativele prezentate mai jos îndeplinesc exact această misiune crucială: ele transformă datele brute, adesea greu de citit, în contexte utile și accesibile pentru cetățeni, presa și organizațiile civice de tip watchdog. O parte dintre aceste proiecte vor fi demonstrate live într-o sesiune dedicată, unde dezvoltatorii vor explica funcționalitatea instrumentelor, mecanismele lor interne și categoriile de utilizatori potențiali.

Astfel, lista de mai jos constituie și o avanpremieră a întâlnirilor dintre comunitățile tech și jurnalistice de la Hack for Facts, unde inițiativele au șansa de a atrage noi utilizatori, parteneri de colaborare, expertiză tehnică, infrastructură sau finanțare necesară dezvoltării ulterioare.

Platforma „A făcut?” este un instrument specializat în verificarea investițiilor publice la nivel local. Utilizatorul poate selecta o anumită localitate și poate consulta, prin filtre tematice distincte, sumele de bani alocate și cele solicitate la decontare pentru infrastructuri specifice, cum ar fi drumuri, poduri, sisteme de apă și canalizare sau rețele de gaz.

Deși instrumentul nu pretinde să determine unilateral dacă o lucrare a fost finalizată sau dacă a fost executată corespunzător, el oferă baza documentară necesară pentru a verifica situația pe teren.

Modul de funcționare al platformei implică preluarea datelor oficiale publicate de ministeriile de resort și de Institutul Național de Statistică, inclusiv seturile de date disponibile pe portalul data. gov. ro. Fiecare cifră este însoțită de documentul sursă, data relevantă și explicația detaliată a calculului efectuat. Divergențele dintre suma alocată, cererea de rambursare și starea reală observabilă pot genera întrebări pertinente pentru administrație, presă sau comunitate. Filosofia editorială a proiectului reflectă prudența necesară, rezumată în formula: O diferență este o întrebare.

Nu o sentință.

Proiectul a fost conceput de Gabriel Popa, un arhitect de sisteme cu o experiență vastă în interoperabilitate și servicii publice digitale. Cariera sa include contribuții la infrastructuri majore de schimb de date, precum MConnect în Republica Moldova și Trembita în Ucraina.

În portofoliul său de proiecte civice, „A făcut?” reprezintă componenta dedicată investițiilor locale verificabile și legăturii directe dintre documentele oficiale și realitatea de pe teren.

BaniPartide. ro constituie o bază de date comprehensivă privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale din România.

Datele vin din surse oficiale ca Monitorul Oficial și AEP!

Platforma permite utilizatorilor să exploreze veniturile, cheltuielile, subvențiile, contribuțiile de campanie și donările efectuate de persoane fizice sau companii, pe o perioadă istorică care pornește din anul 2006.

Pentru jurnaliști și cetățeni, avantajul major constă în transformarea informațiilor, anterior publicate dispersat și în formate greu de navigat, într-o resursă căutabilă și comparabilă.

Datele sunt colectate din multiple surse oficiale, inclusiv Monitorul Oficial, Autoritatea Electorală Permanentă, Biroul Electoral Central, Ministerul Finanțelor, Agenția Națională de Integritate și portalul data. gov. ro.

Procesul de extracție este parțial automatizat, însă documentele cu structuri neuniforme necesită o verificare și o introducere manuală, diferențe care sunt explicate în metodologia publicată. Platforma nu este un registru oficial și recunoaște posibilitatea apariției unor erori, motiv pentru care orice constatare importantă trebuie confruntată cu documentul originar.

Instrumentul a fost dezvoltat de Expert Forum, o organizație care urmărește de ani de zile finanțarea politică și procesele electorale.

Echipa din spatele acestui produs combină competențe de analiză civică, dezvoltare software și vizualizare a datelor, asigurând o abordare riguroasă a informațiilor financiare politice.

București. help este o platformă civică destinată sesizării problemelor urbane din Municipiul București și Județul Ilfov, accesibilă pe web, Android și i Phone.

Cetățenii pot semnala diverse disfuncționalități, cum ar fi parcări ilegale, gropi în asfalt, trotuare deteriorate, probleme de iluminat public, spații verzi afectate sau gunoi necolectat, fără a fi nevoiți să identifice în prealimb instituția competentă.

Harta interactivă și datele agregate sunt de asemenea valoroase pentru jurnaliști, organizațiile de supraveghere și asociațiile de cartier, care pot identifica probleme recurente și disparități între autorități.

La data de 22 septembrie 2026, platforma înregistra peste 2.000 de sesizări active, 400 de cazuri marcate ca rezolvate, peste 2.500 de utilizatori înregistrați și 69 de instituții destinate.

Funcționalitatea este simplă: utilizatorul fotografiază problema, iar aplicația identifică automat categoria, preia coordonatele GPS și generează o sesizare formulată în limbaj oficial, completată cu temeiul legal aplicabil. Sistemul identifică instituția competentă și transmite sesizarea în mai puțin de două minute, fără ca înregistrarea unui cont să fie obligatorie. Autoritatea primește un link care conține fotografiile, localizarea și ora sesizării, iar utilizatorul poate monitoriza dacă documentul a fost deschis. În absența unui G.

Sesizările sunt vizibile pe o hartă publică și pot fi susținute de alți locuitori; dintre cazurile mai vechi de 30 de zile, trimise de utilizatori cu cont, 30% au fost marcate ca rezolvate.

Proiectul a fost fondat în mai 2026 și este dezvoltat integral, în timpul liber, de Marius Funie. Cu o experiență de peste zece ani în creștere și marketing pentru platforme de tip marketplace, Funie ocupă actualmente rolul de strategist de creștere la eMAG, după experiențe profesionale la Wolt, Tazz, Glovo România și OLX.

Platforma este gratuită, nu afișează reclame și este menținută prin donații voluntare. Fondatorul aplică unei probleme civice metodele standard din dezvoltarea produselor digitale: eliminarea fricțiunii, măsurarea rezultatelor și testarea continuă a soluțiilor.

„Ce cumpără primăria” este un explorator al achizițiilor efectuate de administrațiile locale din România.

Utilizatorul caută localitatea dorită și poate vizualiza domeniile în care s-au cheltuit fonduri, de la drumuri și iluminat public până la hrană în școli și salubritate, având posibilitatea de a compara rezultatele cu primării de dimensiuni similare.

Interfața transformă sute de mii de înregistrări tehnice complexe într-un profil local ușor de parcurs și de înțeles.

Proiectul grupează codurile CPV în categorii inteligibile, calculează valori pe locuitor și mediane pentru localități comparabile, afișând apoi furnizorii, clasamentele și tiparele de cheltuire. Datele provin din rapoartele SEAP/SICAP publicate pe data. gov. ro, nomenclatorul SIRUTA, datele de populație ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) și datele de identificare fiscală.

Instrumentul nu surprinde cumpărările realizate în afara sistemului SEAP și nici calitatea bunurilor livrate. Mesajul direct al platformei este: „Caută-ți localitatea și vezi pe ce a dat banii.”

Victor Rotariu, fondatorul platformei, a explicat că proiectul a pornit dintr-o frustrare personală legată de neînțelegerea eficienței cheltuielilor primăriei. Aspectul cel mai util al site-ului este compararea cu achizițiile pentru aceleași produse efectuate de toate celelalte administrații din România.

Astfel, utilizatorul poate observa dacă orașul său a cheltuit, de exemplu, de 10 ori mai mult pe curățarea stradală decât orașe similare sau dacă o comună a investit de 30 de ori mai mult pe servicii IT decât orașele mari.