Andrea Chiș, judecătoarea care a criticat sistemul, propusă ministru al Justiției

Un nou drum pentru justiție?

Nominalizarea Andrei Chiș în funcția de ministru al Justiției marchează o schimbare semnificativă în structura executivă.

Ea aduce la conducerea acestui portofoliu o personalitate venită din afara politicii tradiționale – una din cele mai vizibile voci care au criticat din interior modul în care funcționează sistemul judiciar românesc.

Propunerea ca Chiș să ocupe acest post ca ministru independent a fost acceptată de principalele forțe politice din coaliție: PNL, USR și UDMR. Potrivit surselor politice, această soluție a apărut ca urmare a negocierilor complexe. USR dorea să preia controlul asupra ministerului, în timp ce UDMR s-a opus acestei variante, facilitând astfel alegerea unui candidat neutru.

O carieră între drept și critică?

Născută la Carei, în județul Satu Mare, și stabilită ulterior la Cluj, Chiș a acumulat peste două decenii și jumătate de experiență în magistratură. Activitatea sa ca judecător a fost desfășurată între 1994 și 2023, parcurgând succesiv instanțele de la Judecătoria Cluj-Napoca, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj.

Rigoarea academică a fost o trăsătură definitorie a carierei sale. A obținut titlul de doctor summa cum laude în științe juridice de la Universitatea Babeș-Bolyai în 2012. În paralel cu practica judiciară, a predat mult timp la Facultatea de Drept a aceleiași instituții, unde a fost lector universitar și a asigurat cursul de Drept procesual civil.

Perioada sa în Consiliul Superior al Magistraturii (2017–2023) reprezintă un element central al profilului public. Considerată parte a aripii reformiste, Chiș a fost activă în discuțiile legate de independența magistraților și de funcționarea instituțiilor judiciare.

Vocea reformistă!

Ea a fost printre cei șapte membri ai CSM care au solicitat desființarea Secției Speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție. A fost prezentă la protestele pentru apărerea independenței justiției. În mandatul său, a reprezentat CSM în cadrul Boardului Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare (ENCJ), unde a condus un proiect axat pe încrederea publică și imaginea justiției.

De asemenea, a inițiat proiectul TAEJ, menit să îmbunătățească transparența și comunicarea publică în sistemul judiciar.

Retragerea din magistratură a survenit în contextul unei decizii anunțate în noiembrie 2022, când Chiș și-a exprimat intenția de pensionare, materializată la începutul anului 2023, la vârsta de 52 de ani. Acest moment a coincis cu plecarea altor membri ai CSM cu pensii speciale, un aspect care a stârnit critici.

Pensionarea și continuarea criticilor?

Chiș a declarat atunci că tema pensiilor speciale a fost un „măr otrăvit”, erodând încrederea publică consolidată în perioada 2017–2018. Această circumstanță ar putea fi folosită de adversarii săi în dezbaterile viitoare.

După părăsirea instanței, a continuat să exprime opinii prin scris și intervenții publice. În 2023, a publicat studiul „Folosirea (in) adecvată a puterii în sistemul judiciar din România (2017–2023)”, în care argumentează că justiția a evoluat într-o structură piramidală, dominată de puțini judecători și procurori de vârf, de care depinde ascensiunea profesională a întregii corpuri magistratice.

Vizibilitatea publică a crescut exponențial după difuzarea, în decembrie 2025, a documentarului Recorder „Justiție capturată”.

Documentarul care a crescut vizibilitatea!

În acest format, Chiș a explicat detaliat mecanismele interne ale sistemului judiciar, descriind structura piramidală analizată în lucrarea sa și susținând că modificările legislative au fost operate de politicieni, cu sprijinul unor magistrați.

A relatat și despre demersurile sale pentru a obține explicații privind decizia CSM de a modifica completurile de judecători penaliști care aveau dosare pe rol. În interviurile ulterioare, a evidențiat fenomenul tăcerii și al inerției din rândul judecătorilor, în special al celor tineri, precum și presiunile asupra celor care critică sistemul.

În luna februarie 2026, a contestat public raportul Inspecției Judiciare privind documentarul, considerându-l nelegal.

Controversa despre conflictele de interese?

O altă temă abordată public a fost conflictul de interese în sistemul judiciar.

La data de 22 decembrie 2025, în timpul consultărilor de la Cotroceni între președintele Nicușor Dan și magistrați, Chiș a subliniat situația unor președinți de asociații profesionale care conduceau simultan curți de apel.

Acești lideri au susținut modificările legilor justiției din 2018 și 2022, iar acum militau pentru menținerea status quo-ului.