Va prelua Justiția și auditul intern?

Principala modificare propusă vizează preluarea de către Ministerul Justiției a activității de audit public intern care, în prezent, este realizată de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Această preluare se va face prin transferul a patru posturi – trei de auditor de registru și unul de specialist IT.

Știri de ultimă oră

Germania intenționează să consolideze rolul de lider în cadrul Alianței NATOArmalytix lansează o soluție completă pentru cumpărătorii de proprietățiFrauda prietenoasă: o provocare majoră în era digitalăPeste 10.000 de joburi disponibile pentru vară, cu salarii afișate

O altă măsură anunțată este desființarea a trei posturi vacante de consilier personal din cadrul cabinetelor secretarilor de stat, o decizie luată pentru a respecta limitele legale stabilite prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 7/2026.

Proiectul de act normativ introduce, de asemenea, o nouă atribuție pentru Ministerul Justiției: verificarea și aprobarea statelor de funcții ale instituțiilor aflate în subordinea sau în coordonarea sa. Această competență este detaliată în noul punct VI.5¹ care va fi adăugat la articolul 6 din Hotărârea Guvernului nr. 592/2024.

În plus, se propune modificarea articolului 21, alineatul (1), și a Anexei nr. 1, pentru a corela numărul total de posturi din cadrul aparatului administrativ al Ministerului Justiției cu măsurile menționate anterior.

Potrivit expunerii de motive, proiectul se încadrează în domeniul organizării administrației publice centrale, vizând în mod specific organizarea și funcționarea Ministerului Justiției și relațiile acestuia cu instituțiile aflate în subordine sau coordonare. Temeiul legal al intervenției este reprezentat de Constituția României, articolul 108, și de Hotărârea Guvernului nr. 592/2024, adoptată în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Practic, este vorba de o reglementare secundară care urmărește reconfigurarea competențelor interne și a raporturilor funcționale dintre minister și ONRC.

Actele normative care susțin proiectul sunt, în primul rând, Hotărârea Guvernului nr. 592/2024, în special articolele 5 lit.

c), 6 pct. V subpct. 6 și 6 pct. VI subpct. 5, care reglementează coordonarea și controlul instituțiilor subordonate, respectiv fundamentarea și repartizarea creditelor bugetare.

Citește și:

Ce atribuții noi preia Ministerul Justiției?

De asemenea, este relevant articolul 6 pct. VII subpct. 1-4, care stabilește rolul ministerului în domeniul auditului public intern.

În al doilea rând, Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern reprezintă cadrul legal pentru evaluarea soluției de desființare a compartimentului de audit din cadrul ONRC și preluarea personalului și a atribuțiilor de către serviciul similar din cadrul ministerului.

Articolele 2 lit. a) și f), 11 lit.

a) și f), 12 alin. 1-4 și 21 alin. 1 din această lege consolidează caracterul independent și obiectiv al auditului public intern, obligativitatea organizării unui cadru adecvat și posibilitatea efectuării auditului unei entități subordonate de către compartimentul entității superioare.

În al treilea rând, Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului stabilește cadrul legal în care ONRC funcționează sub autoritatea Ministerului Justiției, o relație reiterată și de Hotărârea Guvernului nr. 592/2024, articolul 40. În plan administrativ intern, trebuie luate în considerare și actele subsecvente care structurează funcționarea ONRC, inclusiv Ordinul ministrului justiției nr. 1.520/C/2024 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Oficiului Național al Registrului Comerțului și a oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale.

Consolidarea controlului centralizat

Raportul dintre proiectul actual și reglementările anterioare este unul de completare și de consolidare a controlului administrativ centralizat. Hotărârea Guvernului nr. 592/2024 a stabilit deja o competență generală de coordonare și control a instituțiilor subordonate și, separat, o competență a ministerului de a efectua activitatea de audit la unitățile care nu au un compartiment propriu și de a coordona metodologic compartimentele existente.

Prin urmare, proiectul vine să consolideze aceste competențe și să asigure o funcționare mai eficientă a Ministerului Justiției.