Alegerile israeliene: scor strâns între Netanyahu și opoziție, urmează negocieri pentru coaliție

Participare record la alegerile israeliene!

Rezultatele alegerilor în statul evreu au generat o situație de impas politic, cu niciunul dintre taberele politice neavând o cale clară către putere.

Deși formațiunea Likud, condusă de șefului guvernului Benjamin Netanyahu, a securesc cel mai mare număr de voturi, nici blocul susținător al primului ministru, nici cel al opoziției nu au reușit să atingă pragul necesar pentru a constitui o majoritate stabilă.

Datele furnizate de sondajele realizate la ieșirea de la voturi indică că coaliția partidelor evreiești care se opun primului ministru deține 52 de locuri în parlament, în timp ce tabăra care îl sprijină pe Netanyahu deține 50. Pentru a forma un guvern funcțional, este necesară o majoritate de 61 din cele 120 de locuri din Knesset. În acest context, partidele cu conducere arabă, care fac parte din tabăra opoziționistă, sunt estimate a obține 18 mandate, un record istoric pentru aceste formațiuni.

Sondajele la ieșirea de la urne arată că Likud va primi 24 de locuri, în timp ce formațiunea de centru Yashar, condusă de Gadi Eisenkot, va obține 22 de mandate. Absența unui câștigător evident a fost anticipată de sondele din săptămânile prealegeriste, care au prezis un rezultat echilibrat.

Această situație obligă partidele să intre în negocieri intense în săptămânile următoare, în încercarea de a aduna sprijinul necesar pentru constituirea guvernului, eventual cu implicarea partidelor arabe, care tradițional nu au făcut parte din coalițiile de guvernare.

Atât Netanyahu, cât și Eisenkot se pot declara victorioși și pot solicita președintelui Isaac Herzog să le acorde prioritate în procesul de formare a executivului. Argumentul Netanyahu se bazează pe faptul că Likud este cea mai mare formațiune, în timp ce Eisenkot susține că Yashar conduce cel mai mare bloc de opoziție.

Totuși, rămâne deschisă posibilitatea ca niciunul dintre ei să nu reușească să formeze o coaliție funcțională. În acest scenariu, Israelul ar putea fi forțat să organizeze alegeri repetate, cu Netanyahu rămânând în funcția de prim-ministru interimar. Acest deznodământ ar repeta scenariul din perioada 2019-2022, când au fost necesare cinci runde de vot.

Datele oficiale indică o participare record la vot. Până la ora 18:00, prezența la urne a atins 66,7%, o cifră semnificativ mai mare decât cele 57,7% înregistrate la aceeași oră în 2022. Este cea mai ridicată rată de participare la această oră din 1973, de când autoritățile colectează astfel de statistici. Peste 4,8 milioane de cetățeni au depus votul până la ora 18:00, conform Comisiei Electorale Centrale. Secțiile de votare se închid la ora 22:00, ora României.

Acest scrutin este cel dintâi de după masacrul comis de Hamas pe 7 octombrie 2023.

Benjamin Netanyahu, în vârstă de 77 de ani, a încercat să convingă electoratul că, în ciuda evenimentelor din urmă cu trei ani, rămâne cea mai potrivită persoană pentru a asigura securitatea statului.

Aproximativ 7,3 milioane de votanți așteptați la urne!

Argumentele sale se bazau pe loviturile aplicate asupra Hamasului în Fâșia Gaza și asupra Hezbollahului în Liban.

Șefului guvernului a promis că, în caz de victorie electorală, va „duce la bun sfârșit” operațiunile împotriva Iranului, în timp ce miniștrii săi de extremă dreapta, Itamar Ben Gvir și Bezalel Smotrich, au prezentat planuri pentru expulzarea populației palestiniene din Gaza și din Cisiordania ocupată.

Conform agenției Reuters, Netanyahu își joacă din nou viitorul politic pe fondul cicatricilor lăsate de atacul din 2023, al conflictelor regionale și al izolării diplomatice a țării. Totuși, liderul care a dominat scena politică timp de 19 ani are o primă șansă reală de a încheia alianțele necesare pentru a rămâne la cârma executivului.

Gadi Eisenkot a dus o campanie electorală mai discretă decât cea a rivalului său, mizând pe imaginea de sobrietate și seriozitate. El a promis să „reunească din nou toți israelienii”. Tabăra sa, care include foștii prim-miniștri Naftali Bennett și Yaïr Lapid, precum și politicieni experimentați ca Avigdor Liberman și Yaïr Golan, a promis înființarea unei comisii de anchetă pentru a stabili responsabilitățile pentru eșecurile din 7 octombrie 2023.

La urne erau așteptați aproximativ 7,3 milioane de votanți, cu presa anticipând o rată de participare foarte ridicată, pe măsura importanței scrutinului. Populația a confirmat așteptările, cel puțin în prima parte a zilei. La orele prânzului, prezența la urne era de 31,5%, cea mai mare rată de participare în primele cinci ore de votare din 1973. De asemenea, rata de participare în rândul soldaților din Forțele de Apărare Israeliene a atins un nivel record: până la ora 10:00, circa 30% dintre militarii în serviciu activ au votat, conform cotidianului Haaretz.

Procesul electoral nu a fost lipsit de tensiuni și acuzații. Benjamin Netanyahu a acuzat, în timp ce depunea votul său, formațiunile arabe de a încerca „să fure alegerile”. El a anunțat că „trei oficiali de rang înalt” ai unei partide arabe majore au fost arestați în sudul țării, cu plicuri cu bani asupra lor.

Autoritățile electorale au precizat că acești oameni „nu au ajuns încă la secția de votare” și că se desfășoară o anchetă.

Pe de altă parte, Asociația pentru Drepturi Civile din Israel (ACRI), cea mai veche organizație neguvernamentală a țării, a avertizat că votul ar putea fi obstrucționat în mod deliberat în secțiile din orașele cu o proporție semnificativă de locuitori arabi. Organizația a cerut autorităților electorale să verifice situația în secțiile unde au fost raportate întârzieri inexplicabile. ACRI a primit multiple sesizări privind cozile lungi la mai multe locații de votare, conform relatăriilor din The Jerusalem Post.

Secțiile de votare funcționează în intervalul orar 7:00 – 22:00.

Imediat după închiderea acestora, posturile de televiziune vor difuziona rezultatele sondajelor la ieșirea de la urne, oferind o imagine a preferințelor electoratului.