Alegeri cruciale în Israel: Scrutin decisiv pentru viitorul lui Netanyahu

Likud și Yashar, cele mai puternice formațiuni, vor câștiga alegerile?

Votarea care se va desfășura marți, 27 octombrie, pune în fața cetățenilor israelieni o întrebare recurentă: Benjamin Netanyahu, prim-ministru cu cel mai lung mandat din istoria modernă a statului, va reuși să rămână la putere? Așa cum subliniază CNN, aproape fiecare scrutin recent s-a transformat într-un referendum personal legat de șefului guvernului.

De această dată însă, mulți cetățeni consideră că miza este mai mare decât oricând: nu se hotărăște doar cine va conduce Țara, ci și în ce direcție se va îndrepta.

Este primul vot național de după atacul lansat de Hamas pe 7 octombrie 2023, cel mai grav eșec de securitate din istoria statului, și de după campaniile militare din Gaza, Liban și Iran, care au mobilizat o mare parte a societății și au adâncit izolarea internațională a Israelului.

Pentru o parte semnificativă a electoratului, aceasta este prima posibilitate de a-și exprima punctul de vedere privind conducerea responsabilă pentru eșecurile din octombrie, de a stabili cine ar trebui să conducă în contextul conflictului și cine ar trebui să poarte povara prelungirii serviciului militar.

Guvernul condus de Netanyahu, care își încheie mandatul complet de patru ani – primul din ultimele decenii care a fost dus până la capăt – s-a sprijinit pe parteneri de extremă dreapta și pe ultraortodocși, care au împins politica țării într-o direcție mai naționalistă și mai religioasă decât în orice perioadă anterioară. În paralel, Netanyahu a devenit primul prim-ministru aflat în exercițiu care este judecat pentru acuzații de corupție, în timp ce administrația sa a promovat o reformă a sistemului judiciar menită să slăbească Curtea Supremă și alte mecanisme de control al puterii.

Această inițiativă a declanșat proteste de mare amploare în 2023. Întrebarea centrală a votului de marți este dacă statul va continua pe linia naționalistă, conservatoare și religioasă sau va schimba cursul.

Răspunsul nu se va clarifica imediat după închiderea secțiilor, din cauza modului în care se formează coalițiile în Israel.

Datele din cercetări indică că nici tabăra lui Netanyahu, nici opoziția nu dispun de șanse reale de a atinge majoritatea, ceea ce înseamnă că scrutinul ar putea declanșa o nouă criză politică în loc să o rezolve.

Cetățenii votează liste de partid, nu candidați individuali. Într-o societate fragmentată pe criterii de naționalitate, credință, etnie și viziune politică, competiția este extrem de fragmentată.

Zeci de liste se înregistrează la fiecare tură electorală, însă doar cele care depășesc pragul de 3,25% obțin mandate și acced în Knesset, parlamentul care numără 120 de locuri.

În ziua de luni, erau în cursă 36 de formațiuni politice. Cercetările indică că între 11 și 13 formațiuni vor reuși să depășească limita minimă. Repartizarea locurilor se face printr-un sistem de reprezentare proporțională.

Cele două formațiuni cu cele mai mari șanse sunt Likud, partid de dreapta condus de Netanyahu, și Yashar, o formațiune nouă de centru condusă de Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al Armatei, care s-a impus ca principalul adversar al prim-ministrului. Cel mai recent studiu de opinie realizat de Canal 12 plasează Eisenkot pe primul loc, cu 23 de mandate, înaintea Likud, care ar obține 21. Alte instituții de cercetare prezintă estimări diferite. Canal 14, simpatizant al lui Netanyahu, estimează că Likud va câștiga 30 de mandate, în timp ce Eisenkot ar obține aproximativ 20.

În confruntările directe privind cine este mai potrivit pentru funcția de prim-ministru, Eisenkot a depășit Netanyahu cu o marjă constantă. Totuși, a ieși în frunte nu este suficient pentru a forma guvern.

Orice șef de guvern are nevoie de 61 de mandate pentru a constitui o majoritate, iar niciun partid nu a atins vreodată acest prag singur.

Prin urmare, noaptea votării nu aduce de obicei răspunsuri definitive. Adevărata luptă o constituie negocierile de coaliție care se desfășoară ulterior, proces care poate dura zile, săptămâni sau chiar luni.

Majoritatea cercetărilor estimează că tabăra lui Netanyahu, compusă din Likud, două formațiuni de extremă dreapta conduse de Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir, precum și două partide ultraortodoxe, va aduna între 49 și 55 de mandate, adică sub pragul de 61 necesar pentru guvernare. Tabăra opoziției, deși pare puternică pe hârtie, este profund fragmentată: Eisenkot are la dreapta formațiuni conduse de fostul prim-ministru Naftali Bennett și de fostul ministru al apărării Avigdor Liberman, iar la stânga Partidul Democraților condus de Yair Golan.

Bennett și Liberman nu au susținut Eisenkot și amândoi au propriile aspirații la șefia guvernului.

Conform datelor din sondaje, orice guvern alternativ ar avea nevoie de sprijinul sau de abținerea partidelor arabe, or mai mulți lideri ai opoziției au exclus orice formă de cooperare cu aceștia.

Israelienii din străinătate pot schimba rezultatul votului!

În situația în care nicio tabără deține o majoritate clară, un blocaj, un guvern minoritar, un guvern de uniune națională sau noi alegeri sunt toate scenarii posibile.

Ce factori ar putea influența rezultatul final?

Deoarece niciuna dintre tabăre nu pare capabilă să câștige cu ușurință, esențială devine marja de voturi: care dintre formațiunile mici vor depăși limita de 3,25% și câte voturi vor primi cele care nu o ating, ceea ce le-ar face să dispară practic.

Rata de participare la vot este decisivă, deoarece câteva mii de voturi pot determina dacă un partid dispare complet sau intră în parlament, devenind eventualul factor care sparge impasul și remodelează harta politică.

Participarea alegătorilor arabi ar putea fi determinantă. Cetățenii palestinieni din Israel – care reprezintă aproximativ 20% din populația țării – au votat tradițional la rate mai mici decât media națională. La alegerile din 2022, rata de participare a comunității arabe a fost de 53,2%, în timp ce media generală a fost de 70,6%.

De această dată, institutele de cercetare se așteaptă ca acest indicator să depășească 60%.

Acest lucru ar ridica efectul pragului electoral și ar face mai dificilă supraviețuirea formațiunilor mici.

Coaliția lui Netanyahu include mai multe partide mici aflate în pericol, printre care „Sionismul Religios” al lui Smotrich și o formațiune nouă de dreapta condusă de Ofer Winter, un general proeminent în rezervă. În timp ce majoritatea partidelor de opoziție se află în siguranță peste limita minimă, o altă formațiune mică, nouă și neafiliată, care combină o agendă legată de rezerviști cu una economică, se situează în cercetări aproape de pragul de 3,25%.

Un alt element care atrage atenția îl constituie israelienii rezidenți în străinătate. Statul nu permite votul din afara granițelor, cu excepția personalului diplomatic, iar datele oficiale indică că peste 11% din cei 7,3 milioane de cetățeni cu drept de vot, adică aproximativ 810.000 de persoane, locuiesc în afara țării.

Mii de aceștia intenționează să călătorească în Israel pentru a vota personal, un număr care ar putea avea un impact semnificativ asupra rezultatului.

Ce contează pentru electorat? Într-o țară care a traversat ani de conflict armat, securitatea și responsabilitatea constituie forțe electorale puternice.

Însă datele din studii de opinie indică că și costul vieții reprezintă o îngrijorare majoră pentru mulți cetățeni, în special pentru generațiile tinere.

Conform celui mai recent studiu realizat de Canal 12, 21% dintre israelieni consideră economia și costul vieții drept prioritatea principală în scrutinul viitor – înaintea recrutării ultraortodocșilor (17%), a eșecului din 7 octombrie (14%) și a războiului cu Iranul (10%).

Situația variază semnificativ în funcție de tabăra politică: printre adepții coaliției lui Netanyahu, războiul cu Iranul ocupă primul loc cu 21% din preferințe, în timp ce, printre adepții opoziției, eșecul de securitate din 7 octombrie se află pe primul loc, cu 28%.

Un studiu realizat în septembrie de centrul de cercetare Achord de la Universitatea Ebraică a demonstrat că 58% dintre cetățenii cu vârste între 22 și 34 de ani au declarat că costul vieții și prețurile locuințelor vor influența alegerea lor, în timp ce 36% au menționat problemele de securitate. În ciuda acestor cifre, economia nu a fost o temă centrală în campania electorală – până în acest weekend, când Netanyahu a plasat-o în fruntea agendei.

Într-un interviu acordat Canal 10, axat pe subiectul economic, Netanyahu a abordat valul de condamnări internaționale la adresa coloniilor în Cisiordania și a afirmat că Israelul ar trebui să se pregătească pentru posibile sancțiuni bancare internaționale prin dezvoltarea „unei economii capabile să le ocolească”.

El a menționat că se ia în considerare utilizarea criptomonedelor și a tehnologiei blockchain și că a solicitat elaborarea unui plan în acest sens.

Interviul a declanșat critici dure la adresa lui Netanyahu din partea economiștilor, inclusiv o mustrare rară din partea Băncii Israelului, care a respins public ideea, declarând că „criptomonedele nu pot servi drept mijloc de eludare a sancțiunilor”. Principalii rivali ai lui Netanyahu au prezentat această propunere ca o dovadă a faptului că acesta se așteaptă ca Israelul să devină tot mai izolat.