Alegerile din marile state blochează negocierele privind bugetul Uniunii Europene

Ce dificultăți ascunse a dezvăluit ultima reuniune a șefilor de stat?

Blocul european se află într-o fază de instabilitate politică, în care discuțiile despre viitorul buget comunitar și asistența financiară pentru Ucraina riscă să devină extrem de complicate. Factorii care complică procesul includ scrutinurile electorale programate în mai multe țări membre cu pondere economică semnificativă, alături de presiunile geopolitice exercitate de Statele Unite, Rusia și China.

În timpul reuniunii la nivel de șefi de stat sau de guvern desfășate săptămâna anterioară, șefii de stat nu au reușit să înregistreze progrese concrete în privința cadrului financiar al Uniunii.

În loc de aceea, dezbaterile au degenerate într-un conflict neașteptat de acerb legat de politica energetică.

Șeful statului cipriot, Nikos Christodoulides, a explicat pentru revista de știri POLITICO că, până recent, conducătorii europeni erau convinși că trebuie să atingă un consens politic asupra bugetului înainte de închiderea anului.

Totuși, alegerile din Spania fac respectarea acestui calendar mult mai dificilă, a subliniat el, avertizând că voturile din Franța, Italia și alte țări vor complica și mai mult procesul de negociere. Jafurile sunt de mare anvergură: blocul trebuie să stabilizeze finanțele pentru următoarele exerciții bugetare, să identifice resurse suplimentare pentru Kiev și să facă față presiunilor economice și de securitate din exterior, tocmai într-un moment în care guvernele naționale au tot mai puțină marjă pentru compromisuri.

Cele patru economii cele mai mari ale UE se confruntă cu scrutinuri electorale sau cu incertitudini politice care ar putea afecta capacitatea blocului de a lua decizii coerente. În Spania, voturile sunt fixate pentru 29 noiembrie, iar sondajele indică posibilitatea unei victorii pentru tabăra dreaptă și a extremei drepte. Prim-ministrul Pedro Sánchez, care conduce țara de opt ani, riscă să piardă puterea după scrutin. În Franța, alegerile prezidențiale din aprilie 2027 ar putea aduce o schimbare radicală de direcție politică.

Sondajele plasează într-o poziție favorabilă Marine Le Pen, șefa partidelor de extremă dreaptă. În Germania, creșterea sprijinului pentru partidul Alternativa pentru Germania (AfD) pune presiune asupra cancelarului Friedrich Merz, a cărui popularitate este în scădere. Deși următoarele alegeri federale sunt programate abia în 2029, ascensiunea AfD ar putea limita disponibilitatea guvernului de la Berlin de a face concesii.

În Italia, guvernul Giorgiei Meloni, care se află la putere de mai mult timp decât multe dintre cabinetele europene recente, se îndreaptă și el spre scrutinuri, programate în principiu pentru octombrie 2027. Un diplomat european, citat de POLITICO, a sugerat însă că Meloni ar putea convoca votul mai devreme. Aceste evoluții riscă să transforme negocierile europene într-o confruntare între guverne preocupate tot mai mult de propriile calcule electorale.

Reuniunea de săptămâna trecută a oferit o primă imagine a dificultăților care ar putea urma.

După două zile de discuții, liderii nu au reușit să avanseze în negocierile privind bugetul UE, estimat la 2.000 de miliarde de euro. În concluziile reuniunii nu a fost inclus un angajament clar de a ajunge la un acord până la sfârșitul anului 2026.

Mai multe state membre s-au opus presiunilor președintelui Consiliului European, António Costa, care dorește încheierea negocierilor până atunci, astfel încât noul buget să poată intra în vigoare în 2028.

Sunt programate alte reuniuni europene în noiembrie și decembrie, dar, dacă acestea nu duc la un acord, discuțiile ar putea continua în 2027, când campaniile electorale vor ocupa un loc tot mai important pe agenda guvernelor.

„Anul viitor va fi mai rău”, a declarat un diplomat european de rang înalt pentru POLITICO, sub protecția anonimatului.

Carla Tavares, europarlamentară din grupul Socialiștilor și Democraților și unul dintre coordonatorii negocierilor bugetare, a avertizat că viitorul calendar electoral va face compromisurile mai dificile atât în capitalele europene, cât și în Parlamentul European. Siegfried Mureșan, unul dintre reprezentanții Partidului Popular European în negocierile bugetare, consideră că liderii au pierdut deja timp prețios.

„Timpul se scurge”, a avertizat el.

Dificultățile interne apar într-un moment în care UE se confruntă cu provocări geopolitice pe mai multe fronturi. Președintele american Donald Trump pune sub semnul întrebării relația transatlantică și angajamentele care au susținut securitatea europeană timp de generații.

Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei și este acuzată de activități destabilizatoare în Europa, de la atacuri cibernetice și sabotaj până la operațiuni care vizează infrastructura critică.

În același timp, China își consolidează controlul asupra unor lanțuri de aprovizionare esențiale și exportă în Europa cantități tot mai mari de produse la prețuri competitive.

Premierul belgian Bart De Wever a declarat, în timpul summitului, că există actori externi care vor să vadă Europa divizată și încearcă să exploateze vulnerabilitățile sale.

Gabrielius Landsbergis, fost ministru de externe al Lituaniei și în prezent cercetător asociat la Universitatea Stanford, a descris situația în termeni și mai duri. „Suntem atacați acum din trei direcții: din SUA, Rusia și China”, a spus el.

E doar o problemă de buget și de sprijin financiar pentru Ucraina?

Potrivit acestuia, lipsa de unitate a statelor europene le-ar putea slăbi capacitatea de a Una dintre cele mai urgente probleme este finanțarea Ucrainei, care se confruntă cu un deficit bugetar estimat de Fondul Monetar Internațional la 30–35 de miliarde de dolari pentru anul viitor.

Situația este agravată de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice, în condițiile în care țara se pregătește pentru o nouă iarnă dificilă. Aceste nevoi persistă în pofida celor 90 de miliarde de euro pe care UE a convenit deja să le mobilizeze pentru Ucraina. Landsbergis a avertizat că perspectivele Kievului pentru următoarele luni sunt „extrem de sumbre”, afirmând că responsabilitatea pentru sprijinirea țării va reveni în mare măsură Europei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis, la summitul european, un mesaj alarmant privind consecințele unei eventuale înfrângeri a țării sale. El a afirmat că, dacă Ucraina ar cădea, 20 de milioane de ucraineni s-ar putea refugia în Uniunea Europeană. „Rusia ne ucide”, a spus Zelenski.

„Nu vor să se oprească.”

O posibilă sursă de finanțare pentru Ucraina o reprezintă activele rusești înghețate în Europa, în valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro, păstrate în mare parte prin Euroclear, depozitar financiar cu sediul la Bruxelles. Utilizarea acestor fonduri rămâne însă controversată. Belgia, care s-a opus anterior unor planuri de folosire a activelor pentru sprijinirea Kievului, nu și-a schimbat poziția, potrivit articolului.

„Nimic nu s-a schimbat”, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson la plecarea de la summit.

Alte opțiuni, precum emiterea de noi datorii comune la nivelul UE, ar necesita compromisuri politice dificile. Acestea devin însă tot mai greu de obținut într-un context în care guvernele sunt preocupate de alegeri și de echilibrele politice interne.

Problema nu ține doar de buget sau de finanțarea Ucrainei.

Viitorul politic incert al mai multor lideri europeni ar putea slăbi alianțele informale care au permis, în trecut, depășirea divergențelor dintre statele membre.

„Europa nu are acum un lider evident”, a afirmat un alt diplomat european citat de POLITICO.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, are influență, a spus acesta, dar UE nu dispune în prezent de o figură politică de anvergura fostului cancelar german Angela Merkel sau a fostului președinte francez François Mitterrand.

Președintele francez Emmanuel Macron nu poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv și urmează să părăsească Palatul Élysée în aprilie 2027.

Potrivit unor diplomați europeni, Macron ar fi recunoscut, în cadrul unei discuții cu ușile închise la summit, că nu va mai avea suficientă autoritate politică pentru a semna un acord bugetar în ultimele luni ale mandatului său.

În Spania, rezultatul alegerilor ar putea complica negocierile și mai mult. Chiar dacă scrutinul va avea loc în noiembrie, formarea unui nou guvern ar putea dura până în ianuarie, potrivit unor diplomați europeni citați de publicație. Președintele Consiliului European, António Costa, a respins însă ideea că alegerile ar trebui să împiedice adoptarea bugetului. „Trăim în 27 de democrații”, a declarat el vineri.

Aproape în fiecare lună avem câte un scrutin.

Dacă alegerile ar fi un impediment, nu am putea aproba niciodată un buget nou.

În pofida dificultăților, unii oficiali europeni consideră că ar putea exista o fereastră de oportunitate la începutul anului viitor.

Un oficial UE de rang înalt a sugerat că luna ianuarie ar putea reprezenta ultima ocazie realistă pentru încheierea unui acord bugetar înainte ca tensiunile electorale să reducă și mai mult disponibilitatea guvernelor de a face compromisuri.

Această perioadă scurtă ar putea fi decisivă pentru viitorul financiar al blocului.