Alegerile din Bulgaria: Rumen Radev și miza unei schimbări
Vor obține bulgarii cu adevărat mai puțin în aceste alegeri?
Bulgarii merg duminică la urne pentru a opta rundă de alegeri parlamentare în ultimii cinci ani, pe fondul unei crize politice nesfârșite în care coalițiile fragile nu au reușit să reziste, cetățenii au devenit tot mai nemulțumiți de contextul politic și de situația economică, iar încrederea în alegerile democratice s-a diminuat. Acest scrutin poate fi diferit.
Știri de ultimă oră:
Fostul președinte Rumen Radev, care și-a păstrat popularitatea în cele două mandate în acest post în mare parte ceremonial, a demisionat recent și va participa la alegerile de duminică pe care are șanse mari să le și câștige.
Coaliția sa, Bulgaria Progresistă, este creditată cu un scor de 30%-33%, cu zece puncte procentuale în fața următorului clasat, partidul GERB al fostului prim-ministru Boiko Borisov, care are un sprijin de 19%-21%.
Cine este mai exact candidatul cu cele mai multe șanse să devină prim-ministru?
Pe parcursul celor două mandate de președinte, Radev a promovat reformele interne și a susținut lupta împotriva corupției din cadrul sistemului judiciar și al serviciilor de securitate. În schimb, profilul său de politică externă este definit de opoziția față de ajutorul militar acordat Ucrainei și de criticile la adresa Kievului, a explicat pentru HotNews Krasen Nikolov, jurnalist al publicației bulgare Mediapool.
Radev dorește de asemenea, explicit, reluarea relațiilor cu Rusia.
Unii au speculat că Radev poate fi o variantă a premierului maghiar Viktor Orbán, proaspăt învins în alegerile de duminica trecută, abordarea prietenoasă față de Moscova fiind una dintre trăsăturile comune.
Însă, subliniază Nikolov, Radev s-a abținut în mod notabil de la a perturba consensul de la Bruxelles în timp ce reprezenta poziția oficială a Sofiei în cadrul summiturilor din 2021 și 2022.
Și totuși, lucrurile nu sunt atât de simple, și în ciuda scorului confortabil al lui Radev, drumul spre formarea unei coaliții nu va fi o sarcină ușoară. Dincolo de Bulgaria Progresistă și de GERB, în parlament va mai intra, probabil pe locul trei, coaliția reformistă, liberală și pro-europeană „Continuăm schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB), creditată acum cu 12-14% din voturi.
În total, se preconizează că șapte formațiuni politice vor obține locuri în viitorul parlament. Printre acestea se numără Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) – Un Nou Început, condusă de mogulul Delian Peevski, sancționat de SUA și Marea Britanie. Partidul său înregistrează în prezent 9-10% în sondaje.
Partidul radical pro-rus „Renașterea” ocupă poziția a cincea, cu 7-8%, urmat de partidul populist MECH, cu 6%, și de Partidul Socialist Bulgar pro-rus, cu 4-5%.
În funcție de rezultatul final și de cine va depăși în cele din urmă pragul parlamentar Radev va avea la dispoziție mai multe opțiuni pentru formarea unei coaliții stabile. Cea mai stabilă opțiune ar fi o mare coaliție cu Boiko Borissov, dar ea implică riscuri semnificative pentru reputația lui Radev, un critic al scandalurilor de corupție care au marcat mandatul lui Borisov.
A doua opțiune este o alianță mai fragilă cu PP-DB. Și aceasta implică riscuri.
Analizele sociologice detaliate indică faptul că aproape jumătate din electoratul lui Radev are sentimente antieuropene și proruse, ceea ce creează o situație delicată pentru lider, a explicat jurnalistul Krasen Nikolov.
În cele din urmă, stabilitatea politică în Bulgaria va depinde de scorul exact al partidelor la scrutinul de duminică.
Dacă ar reuși să obțină peste 110 de locuri în parlament (din 240), stabilitatea ar fi posibilă.
Cu toate acestea, s-ar putea foarte bine să obțină mai puține, a observat Parvan Simeonov, politolog și proprietar al Myara, una dintre cele mai importante agenții de sondaje din Bulgaria, pentru site-ul Mediapool. Un mandat clar ar însemna stabilitate.
Întrebarea cu adevărat importantă este dacă Radev va reuși să construiască un partid politic stabil, a mai avertizat acesta. Criza politică prin care trece Bulgaria a generat nu doar nemulțumire, dar și apatie și neîncredere în alegerile democratice. Prim-ministrul Boiko Borisov a condus țara din 2016 până când protestele din 2020 l-au forțat să demisioneze în 2021.
Partidul său, GERB, a rămas în continuare cea mai importantă forță politică a Bulgariei. În ultimii ani, Bulgaria a avut o serie de guverne de scurtă durată, întrerupte de perioade de guvernare tehnocrată.
Ultimul guvern interimar a fost instalat de președinta Iliana Iotova în februarie, după căderea principalei coaliții, în urma unor masive demonstrații anti-corupție, care au ilustrat nemulțumirea cetățenilor. Bulgaria a adoptat moneda euro la 1 ianuarie și temerile privind creșterea prețurilor au fost omniprezente.
Creșterea inflației, deși nu una dramatică, rata șomajului în rândul tinerilor și lipsa de oportunități dau bătăi de cap bulgarilor, în țara cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor din UE.
Protestele de anul trecut au fost susținut, cel puțin inițial, de coaliția reformistă și pro-europeană PP-DB, care face eforturi pentru a juca un rol mai important în politica Bulgariei, dar în cele din urmă, pare că Radev va fi cel care va profita de pe urma demonstrațiilor.
Înainte de a prelua funcția de președinte, Rumen Radev a fost un ofițer de rang înalt în Armata Bulgară, un general care s-a remarcat ca pilot de vânătoare pe avioanele MiG-29 și comandant al Forțelor Aeriene Bulgare. Pe lângă studiile urmate la școlile militare bulgare și la Academia Militară din Sofia, el este absolvent al unor instituții militare americane. Pe parcursul celor zece ani de mandat prezidențial, Radev a susținut deschis politicile reformiste la nivel național.
El a reușit să-și mențină cota de popularitate prezentându-se ca o alternativă nu doar la cei aflați la putere, ci și la întreaga narațiune dominantă, a explicat Simeonov.
Va reuși Bulgaria să găsească stabilitate politică după atâtea alegeri?
La începutul pandemiei COVID, spre exemplu, el a adoptat o poziție mai critică față de guvern, care impunea restricții stricte. Radev a rămas un critic acerb al abordării UE față de Ucraina.
Acum cinci ani, Radev a stârnit un scandal diplomatic cu Kievul declarând că Crimeea este rusă.
El a spus frecvent că politicienii bulgari care pledează pentru acordarea de ajutor militar către Kiev instigă la război și a sugerat că Ucraina poartă o parte din responsabilitatea pentru invazia rusă, a explicat jurnalistul Krasen Nikolov.
Poziția sa că Bulgaria nu ar trebui să trimită arme pentru a ajuta Ucraina a dus la un schimb de replici deschis ostil cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Sofia în 2023.
Doamne ferește să vă lovească o tragedie și să vă treziți în locul meu, fără ca nimeni care să vă împărtășească valorile să vă ofere arme.
Ce ați face atunci? Ați spune: «Putin, ia teritoriile bulgare»?
Nu, ca un adevărat președinte, sunt sigur că nu ați face compromisuri în privința țării dumneavoastră sau a suveranității acesteia, i-a Acum, el a devenit mai precaut.
În dezbaterile politice, Radev și asociații au evitat în mod evident să adopte poziții ferme cu privire la războiul din Ucraina, a explicat Nikolov. Va reuși Bulgaria să depășească criza politică actuală? Reuters observă însă că după plecarea lui Viktor Orbán Radev se poziționează ca singurul lider al UE rămas dispus să îmbunătățească relațiile cu Moscova.
„Suntem singurul stat membru al Uniunii Europene care este atât slav, cât și ortodox”, a declarat el într-un interviu acordat jurnalistului bulgar Martin Karbovski și citat de Reuters.
„Putem fi o verigă foarte importantă în acest întreg mecanism pentru restabilirea relațiilor cu Rusia”, a adăugat el.
Campania din Bulgaria a fost marcată de suspiciuni privind corectitudinea votului.
În luna martie, o anchetă realizată de Mediapool a dezvăluit că diverse conturi de pe TikTok, care se dau drept agenții de știri, au difuzat conținut menit să construiască o narațiune specifică în favoarea lui Rumen Radev și a formațiunii sale politice.
Deși aceste conturi nu sunt legate între ele în mod oficial, ele par să acționeze coordonat, a explicat jurnalistul Nikolov. Clipurile urmează de obicei două formate: imagini statice suprapuse cu voci de fundal generate probabil de AI sau clipuri din discursurile și interviurile reale ale președintelui, unele refolosite la ani de zile după ce au fost filmate inițial.
La scurt timp după ancheta Mediapool, Balkan Free Media Initiative (BFMI), în colaborare cu firma de analiză a datelor Sensika, a publicat un raport care arată că, în ciuda faptului că nu are un cont oficial pe TikTok, Rumen Radev a acumulat 90 de milioane de vizualizări pe platformă.
Raportul sugerează că această acoperire este generată de rețele al căror „comportament poate fi greu explicat doar prin activitate organică”.
Într-un interviu pentru Mediapool, fondatorul BFMI, fostul director al BBC Peter Horrocks, a subliniat că Radev este dominant pe rețelele sociale, dar a avertizat că ceea ce pare organic nu este de fapt. Un lucru este cert: rețelele care înainte erau inactive în Bulgaria sunt acum operaționale și au o amploare uriașă, a spus acesta, arătând că în paralel, omul de afaceri Deian Peevski își construiește propria infrastructură digitală.
În urma acestor dezvăluiri, guvernul interimar bulgar a solicitat, iar UE a activat ulterior, mecanismul de combatere a dezinformării. Rumen Radev a El a susținut că administrația alimentează panica cu un posibil scenariu românesc cu referire momentul anulării alegerilor prezidențiale din România din 2024.
Planul lor este în plină desfășurare, cu ajutorul UE solicitat în mod oficial, alături de insinuări privind o presupusă interferență străină de tip hibrid în alegeri.
Observă cineva, de fapt, o astfel de interferență pe teren?, a spus Radev în urmă cuzece zile. Scopul, a continuat Radev, este discreditarea alegerilor prin stabilirea unei paralele cu modelul românesc.
Acești oameni nu pot nici măcar să înțeleagă măsura în care comportamentul lor dăunează reputației Bulgariei în cadrul UE.
Îi îndemn pe toți cetățenii bulgari să nu permită această încercare brutală și absurdă de a fura alegerile, a mai spus el.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862.
HotNews. ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă. Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.
Alte știri: