Adolescenții cu probleme psihice au o situație mult mai complicată la consumul de droguri

Evaluarea primelor internări este standardizată?

Impactul consumului de substanțe stupefiante asupra tinerilor care suferă deja de tulburări mentale este considerabil mai grav decât în cazul celorlalți, susține specialistul din domeniul toxicologiei pediatriche. Dr.

Viorela Nițescu, care conduce secția dedicată acestor afecțiuni la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București, a oferit detalii esențiale despre realitatea clinică a acestor cazuri într-o intervenție recentă.

Medicul a subliniat faptul că dinamica interacțiunii dintre dependență și sănătate minte variază semnificativ în funcție de istoricul pacientului, diferența majoră fiind stabilită între primii consumatori și cei cu un consum cronic.

Conform explicațiilor furnizate de dr. Nițescu, majoritatea copiilor și adolescenților care ajung în unitatea medicală în urma primei lor experiențe cu droguri o fac motivați de dorința de noutate sau sub presiunea socială exercitată de grupul de prieteni.

În aceste situații inițiale, procesul de recuperare este, în general, mai accesibil de gestionat pentru echipele medicale. Totuși, specialistul precizează că, chiar și în aceste cazuri aparent simple, fundalul emoțional al minorului joacă un rol crucial. Adesea, actul consumului nu este izolat, ci se suprapune peste o stare preexistentă de nemulțumire, tristețe sau o serie de eșecuri acumulate.

Uneori, factorul declanșant este pur și simplu dinamica socială specifică petrecerilor sau a întâlnirilor informale dintre tineri, unde conformismul de grup devine dominant.

Procesul de evaluare în cazul primelor internări este standardizat: pacienții sunt supuși unui screening psihologic riguros.

Doar o mică proporție dintre aceștia necesită trimiterea urgentă către un psihiatru, restul urmând un traseu terapeutic care include sesiuni de psihoterapie și implicarea activă a părinților în procesul de educare și supraveghere.

Acest mod de abordare simplifică, în mare măsură, managementul clinic al episoadelor acute, permițând o externare mai rapidă și o reintegrare socială mai lină.

Situația se schimbă radical atunci când discuția se mută spre categoria adolescenților care au deja o istorie lungă de consum. Pentru tinerii care utilizează substanțe stupefiante de mai multe luni, chiar și ani de zile, complexitatea clinică crește exponențial.

Managementul supradozajului este eficient în spitalizare!

Nițescu atrage atenția asupra faptului că acești pacienți prezintă frecvent o patologie psihiatrică de fond, care poate fi deja diagnosticată sau, în multe cazuri, rămâne nedescoperită.

La această vârstă critică, tulburările depresive sunt cele mai răspândite comorbidități asociate cu dependența.

Pe durata spitalizării, managementul episoadei acute de supradozaj este realizabil și eficient, deoarece echipa medicală se concentrează pe stabilizarea fiziologică a pacientului.

Totuși, specialistul avertizează că adevărața provocare începe abia după părăsirea spitalului.

Problema fundamentală a sănătății minte nu dispare odată cu eliminarea substanței din organism, ci persistă, necesitând o continuare a îngrijirii și a suportului psihologic în afara mediului hospitalar.

Lipsa continuității terapeutice post-decurs poate agrava simptomele și poate duce la recăderi frecvente.

Un alt aspect remarcabil menționat de medicul șef este scăderea vârstei la care tinerii încep să consume. Deși profilul statistic al pacienților internați se situează predominant în intervalul 15-16 ani, dr.

Nițescu observă o tendință alarmantă de tinerizare a fenomenului.

Cazurile de consum la o vârstă de 12 ani devin tot mai frecvente, indicând o coborâre semnificativă a pragului de debut în comparație cu perioadele anterioare.

Intervenția dr. Viorela Nițescu a avut loc în cadrul emisiunii „Medika Antidrog”, difuzată de Medika TV, ocazie cu care experta a detaliat nuanțele clinice ale toxicologiei pediatrice. Analiza sa evidențiază necesitatea unei abordări multidisciplinare, care să nu se limiteze la detoxificare, ci să integreze tratamentul afecțiunilor psihice asociate, pentru a oferi tinerilor șanse reale de recuperare pe termen lung.

Această perspectivă subliniază importanța identificării precoce a vulnerabilităților psihologice, care, lăsate netratate, transformă un experiment ocazional într-o boală cronică complexă.