Necrologul lui David Chivers
Ce s-a întâmplat?
David Chivers, un nume de referință în domeniul primatologiei și educației veterinară, a lăsat o amprentă profundă asupra comunității științifice și asupra studenților săi, care au fost inspirați de pasiunea și dedicarea sa față de conservarea primatelor.
Majoritatea celor 50 de studenți ai săi proveneau din țări unde primatele sălbatice pot fi întâlnite, ceea ce subliniază impactul internațional pe care l-a avut în formarea viitoarelor generații de cercetători și specialiști în conservare.
Între anii 1980 și 2000, David a ocupat funcții de conducere la Societatea Primată a Marii Britanii, unde a fost președinte, la Fauna și Flora International, în calitate de vicepreședinte al consiliului și al comitetului de conservare, și la Societatea Internațională de Primatologie, ca vicepreședinte pentru conservare.
Aceste roluri au demonstrat nu doar competența sa profesională, ci și angajamentul său față de protejarea mediului și a speciilor pe cale de dispariție.
David s-a născut în Bicester, Oxfordshire, având părinți care au avut cariere remarcabile: mama sa, Rina (nee Steel), a fost profesor, iar tatăl său, Felix, a fost contabil.
Această educație într-un mediu intelectual stimulativ i-a modelat gândirea critică și curiozitatea științifică.
După ce și-a obținut doctoratul în 1972, David a predat anatomia veterinară și primatologia la Universitatea din Cambridge, unde a fost apreciat nu doar pentru cunoștințele sale, ci și pentru stilul său de predare captivant.
Activitatea sa didactică a continuat până la pensionarea sa în 2016, când a fost profesor, lăsând în urmă o moștenire de excelență academică. David a crescut în apropiere de Marsh Gibbon și a urmat școala Merchant Taylors, unde a început să dezvolte o pasiune pentru științele naturale. Această pasiune l-a determinat să se înscrie la Cambridge pentru a-și continua studiile, unde a realizat un doctorat remarcabil.
Cercetarea sa l-a dus în Panama, unde a explorat scopurile sociale ale zgomotelor emise de maimuțele urlătoare, și în Malaya (acum Malaysia), unde a studiat cântecele lătrând și țipând ale giboniilor siamang.
Aceste experiențe au fost fundamentale nu doar pentru cariera sa, ci și pentru înțelegerea ecologiei primatelor și a comportamentului lor social. De-a lungul anilor, David a publicat o serie de lucrări științifice care au documentat colaborările sale de cercetare de teren în Malaezia și Indonezia. Aceste studii s-au concentrat în principal pe interacțiunea dintre morfologia primatelor intestinale, dieta și ecologia, oferind o contribuție valoroasă la cunoașterea științifică a acestor specii.
Context și impact
Munca sa a fost esențială în dezvoltarea unor strategii de conservare eficiente, având în vedere că habitatul natural al primatelor este din ce în ce mai amenințat de activitățile umane.
David este supraviețuit de cea de-a doua soție a sa, Christine (nee Mitchell), o asistentă juridică cu care s-a căsătorit în 1983. Împreună, au avut trei copii: James, John și Joseph. De asemenea, David mai are o fiică, Katy, din prima căsătorie cu Sarah (nee Black), care s-a încheiat cu divorțul.
De-a lungul anilor, David a fost un tată dedicat, având grijă de educația și dezvoltarea copiilor săi, dar și de cei doi copii vitregi din căsătoria anterioară a Christinei, Daniel și Rebecca.
Familia sa s-a extins cu cinci nepoți, Georgia, Toby, Oliver, Isabella și Emmeline, care au adus multă bucurie în viața sa. La cea de-a 80-a aniversare, David a fost sărbătorit de peste jumătate dintre doctoranzii săi, care s-au întâlnit la Colegiul Selwyn. Această reuniune a fost o dovadă a impactului său asupra vieților lor și a moștenirii pe care a lăsat-o în urma sa.
Aproape toți aceștia au coautorizat cu David un rezumat al lecțiilor învățate din anii '70 despre cum să protejăm primatele și de ce este esențial să ne asumăm responsabilitatea pentru conservarea biodiversității.
David nu și-a pierdut niciodată energia, umorul sau instinctele de protecție față de progeniturile sale globale de ecologiști, pe care i-a hrănit prin doctoratele lor, și mulți l-au iubit pentru acest lucru.
David Chivers va rămâne în amintirea celor care l-au cunoscut ca un mentor dedicat, un cercetător pasionat și un apărător al primatelor.
Moștenirea sa va continua să inspire și să ghideze viitoarele generații în eforturile lor de a proteja natura și de a înțelege complexitatea vieții pe Pământ.
