Controlul a fost declanșat după informațiile publicate de Cultura la Dubă privind condițiile în care sunt depozitate bunurile muzeului, mutate în containere în timpul lucrărilor de restaurare.

Ce s-a întâmplat?

În verificările preliminare, Ministerul Culturii a transmis că „nu au fost identificate situații de distrugere a bunurilor culturale clasate”.

Raportul de control transmis acum presei arată însă că există „o degradare a unui bun cultural mobil clasat în Tezaurul patrimoniului cultural național mobil () cauzată de scurgerea apei provenită de la aparatul de aer condiționat din containerul de depozitare”.

Este vorba despre un birou de lemn cu blat de piele și intarsii, realizat de Émile Gallé, afectat pe o suprafață de aproximativ 20 de centimetri, potrivit documentului.

După această constatare, raportul va fi trimis la Parchet. Documentul precizează că „va fi transmis parchetului pentru realizarea unor cercetări aprofundate vizând aspectele legate de degradarea unui bun cultural clasat în categoria Tezaur”.

Raportul invocă și legea în acest caz, precizând că „degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare ori distrugerea, din culpă, a unui bun cultural mobil clasat constituie infracţiune”, faptă care se pedepsește, potrivit legii, cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

În contextul lucrărilor de restaurare a Palatului Cantacuzino, muzeul a mutat o mare parte din patrimoniu în șase containere amplasate în curte. Raportul arată că instituția „nu a prezentat dovezi privind solicitarea de sprijin inter-instituțional pentru găsirea unor spații adecvate, optând direct pentru închirierea unor containere”. În același timp, mutarea patrimoniului s-a făcut „în absența unui document strategic aprobat care să reglementeze etapele, responsabilitățile și condițiile de conservare preventivă”.

Comisia consideră că această situație „constituie o deficiență majoră de planificare și o nerespectare a normelor de conservare specifice muzeelor”. Deși depozitarea în containere nu este interzisă, raportul arată că nu au fost asigurate constant condițiile necesare.

În containere „nu există aparate de reglare a umidității, respectiv umidificatoare și dezumidificatoare”, iar măsurătorile indică „fluctuații ale valorilor de temperatură și umiditate, inclusiv în afara valorilor prevăzute de normele de conservare și restaurare”.

Context și impact

În unele perioade, temperatura a coborât „sub temperatura de 0 grade Celsius timp de câteva zile”. Raportul mai consemnează probleme precum infiltrații de apă, condens, aer condiționat defect, podele fisurate sau containere deformate. Raportul semnalează și probleme legate de amplasarea containerelor.

În 2024, „un arbore din curte a căzut pe containerul nr. 1”, afectând structura și instalațiile din interior.

Comisia concluzionează că „amplasarea containerelor pentru depozitarea patrimoniului s-a realizat fără o expertiză prealabilă a vegetației dendrologice din proximitate” și califică situația drept „o neglijență în exercitarea atribuțiilor de protejare a bunurilor culturale mobile”.

Muzeul a plătit pentru închirierea containerelor, în perioada 2021–2026, „o sumă de aproximativ 539.628 lei”.

Raportul arată că „nu a fost pusă la dispoziția comisiei de control vreo inițiativă () pentru a încerca să achiziționeze containere”, iar conducerea „nu a realizat un calcul de eficiență (închiriere vs cumpărare)”.

Raportul menționează și existența unor tensiuni între conducerea muzeului și un conservator care a semnalat problemele legate de depozitarea patrimoniului. Potrivit documentului, aceste sesizări au fost catalogate de conducere drept „acuzații nefondate” și „hărțuire permanentă”. Comisia de control scrie însă că o astfel de reacție poate reprezenta „o formă de management prin intimidare, menită să descurajeze raportările viitoare de neconformități”.