Istoria ascunsă a numelui, de la Decebal la legende celtice

Deva, reședința regelui Decebal sau doar o legendă fascinantă?

Orașul Deva, așezat în inima vestului României, poartă cu sine un nume învăluit în mister. Originea sa este un subiect de dezbatere aprinsă printre istorici și cercetători, alimentat de ipoteze îndrăznețe și legende străvechi.

Alte localități europene cu denumiri similare au contribuit la complexitatea acestei povești.

O cetate medievală, impunătoare, ridicată în secolul al XIII-lea pe ruinele unei așezări mult mai vechi, domină peisajul Devei, din județul Hunedoara.

Fortăreața de pe Dealul Cetății, restaurată cu grijă în ultimii ani, este simbolul localității, cu cei peste 60.000 de locuitori, și cea mai veche construcție a orașului.

Însă, istoria Devei începe cu mult înainte de construirea acestei cetăți emblematice. Așezarea de pe valea Mureșului a fost locuită încă din vremuri imemoriale, iar în Antichitate aici s-ar fi aflat o importantă așezare dacică.

Legendele, răspândite cu fervoare până la începutul secolului XX, identificau Deva drept reședința regelui Decebal.

Credința populară asocia numele orașului cu cel al conducătorului dac. Se spunea că aici s-ar fi aflat palatul fortificat al lui Decebal și că, înfrânt și încercuit, acesta s-ar fi aruncat în propria sabie.

Mulți, așa cum se poate observa și în nuvelele publicate în revistele literare, au crezut că Deva și-a primit numele de la sora lui Decebal, Diva Faustina.

„Ambele sunt greșeli temeinice”, nota, la începutul anilor 1900, omul de știință Téglás Gábor.

Ce mister ascunde numele Deva în istoria sa fascinantă?

Potrivit istoricului, Dealul Cetății a servit drept punct strategic și în vremea dacilor, dovadă fiind numeroasele fragmente de vase și vetre antice descoperite de-a lungul timpului. Cu toate acestea, presupusa legătură cu sora lui Decebal rămânea doar o speculație. Diva Faustina a fost soția împăratului roman Antoninus Pius și a trăit la mai bine de jumătate de secol după căderea lui Decebal. Această credință, lipsită de fundament solid, nu poate fi susținută.

Cu toate acestea, Téglás Gábor considera că Deva își datorează totuși numele dacilor, pe care romanii l-au păstrat neschimbat, așa cum au făcut cu multe alte denumiri din Dacia, precum Germizara, Napoca, Porolissum sau Burticum.

Arheologul adăuga că numele Deva, sub formele Deba sau Daba, ar fi putut însemna, pentru daci și triburile tracice înrudite cu ei, așezare, oraș sau localitate. Peste 40 de localități din Dacia și Tracia păstrează în nume acest element. Cel mai adesea, era folosit în combinație cu numele râului din apropiere. Astfel, dacă și numele Deva ar fi avut un asemenea determinant, acesta ar fi putut fi Mureșul sau Cerna.

Din păcate, numele Devei nu apare în niciunul dintre documentele istorice cunoscute, precum cele ale lui Ptolemeu, Anonimul din Ravenna, sau Tabula Peutingeriana. Prin urmare, originea dacică poate fi dedusă doar pe baza altor nume înrudite.

Romanii s-au așezat la poalele Dealului Cetății și în valea Mureșului, în câteva așezări rurale izolate, cele mai apropiate fiind Micia (comuna Vețel) și Măgura Uroiului (orașul Simeria), stații pe drumul militar care traversa ținutul de la poalele Munților Metaliferi. Descoperirile arheologice din Deva atestă existența mai multor așezări și necropole romane, dar și vestigii ale unor mine de cupru și ale carierei de andezit exploatate în Antichitate.

Cariera de andezit Pietroasa, din Deva, ar fi fost sursa blocurilor de andezit folosite la construcția templelor din Sarmizegetusa Regia.

În secolul al XIX-lea, legenda conform căreia Deva fusese capitala regelui Decebal era încă considerată plauzibilă de unii istorici ai epocii. S-au găsit câteva vestigii romane în apropierea orașului Deva, precum și urme ale unui drum roman care ducea spre cetatea Arany (Măgura Uroiului).

Pe un vârf de munte se ridică un castel, despre care se spune că ar fi fost construit de zâne sau chiar de Decebal. Alții îl consideră de origine romană, datorită prezenței cărămizilor romane în zidurile sale. În legătură cu Decebal, tradiția populară spune că, după înfrângere, acesta s-ar fi sinucis chiar aici.

Unii derivă numele orașului tocmai de la numele său.