România a obținut până în prezent suma de 10,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din totalul alocat. Ministrul a declarat că, din cele 179 de jaloane și obiective asociate cererilor de plată 5 și 6, în jur de o treime prezintă un risc semnificativ de neîndeplinire. „În prezent, avem aproximativ o treime care sunt complet realizate, o altă treime care se află într-o zonă marcată cu galben, unde mai avem de lucru, dar progresul este promițător, și o treime care are un risc ridicat, ceea ce înseamnă 65 de jaloane și ținte cu probleme din totalul de 179”, a menționat ministrul. „O estimare preliminară sugerează că în jur de o treime din cele 10 miliarde sunt acum supuse acestui risc”, a adăugat Pîslaru.
Întârzierile în implementare afectează inclusiv proiecte esențiale
Întârzierile în implementare afectează inclusiv proiecte esențiale de infrastructură, precum rețelele de apă și canalizare, unde termenele de execuție sunt deja foarte strânse. O analiză realizată la nivel guvernamental arată că cel puțin 14 reforme se confruntă cu întârzieri semnificative, fiecare dintre acestea având potențialul de a genera penalizări ce depășesc 700 de milioane de euro. „Aceste 14 reforme sunt vitale pentru PNRR, fiecare având o valoare a penalizării care variază de la peste 770 de milioane de euro până aproape de un miliard”, a explicat ministrul.
Acesta a subliniat că, începând de acum, se va monitoriza progresul reformelor la fiecare două săptămâni, iar aceste informații vor fi disponibile și pentru public. „Este esențial să mobilizăm societatea pentru a rezolva aceste probleme”, a adăugat Pîslaru. De asemenea, ministrul a menționat că doar o parte din fondurile suspendate în urma cererii 3 ar putea fi recuperate. „Comisia Europeană nu ne-a oferit o defalcare detaliată a cererii de plată 3, astfel că discutăm despre un total de 800 de milioane de euro, iar estimările mele sugerează că vom recupera aproximativ jumătate din această sumă”, a afirmat Pîslaru.
România ar putea primi, până la sfârșitul
România ar putea primi, până la sfârșitul lunii aprilie, o decizie din partea Comisiei Europene referitoare la cererile de plată 3 și 4 din PNRR, care totalizează aproape 3 miliarde de euro. Conform declarațiilor ministrului, pentru cererea de plată 3 nu există încă o defalcare oficială a sumelor suspendate pentru fiecare jalon. Pîslaru a recunoscut că există aspecte „care nu mai pot fi remediate”, ceea ce diminuează șansele de recuperare integrale a fondurilor, cum ar fi cazul super agenției companiilor de stat AMEPIP, care are un jalon în valoare de 440 de milioane de euro.
Pentru acest jalon, suma de 440 de milioane de euro a fost suspendată încă din luna mai 2025. România a încercat să demonstreze că instituția este operațională, conform spuselor lui Pîslaru. „Am dovedit că AMEPIP funcționează, are o conducere stabilită și a început să ia decizii”, a explicat el. Totuși, există riscul ca Comisia Europeană să considere că funcționalitatea este doar parțială, ceea ce ar putea duce la recuperarea doar a unei părți din sumă. De asemenea, vor exista pierderi financiare și din cauza jalonului referitor la pensiile magistraților și a celui legat de numirile managerilor în companiile din domeniile transport și energie.
