Hai, că suntem primii”, spune un bărbat, la intrarea în Casa de Cultură din oraș.

Ce s-a întâmplat?

Este puțin trecut de ora 09:30 și încep să apară oameni. Vin în grupuri mici, pe jos sau cu mașina. Mai sunt 25 de minute până începe dezbaterea.

„Ce chef n-am”, se aude și o femeie.

Dezbaterea a fost anunțată pe 23 martie, pe pagina de Facebook a Primăriei Municipiului Drăgășani, oraș aflat la 30 de kilometri de Slatina. Postarea a stârnit comentarii de la peste 200 de persoane multe dintre ele împotriva deciziei de închidere a sălilor de jocuri de noroc.

Opt zile mai târziu, pe 31 martie, a venit momentul ca discuțiile să iasă din online și să aibă loc față-n față, iar fiecare parte să-și expună argumentele.

În sala de la Casa de Cultură s-au strâns aproximativ 60 de oameni. Adică aproximativ 4% din cei 16.000 de locuitori ai orașului Drăgășani.

Dacă orașul avea cu 1.000 mai puțini, oamenii nu se mai confruntau cu această situație căci în orașele cu populație sub 15.000 de oameni, sălile cu jocuri de noroc au fost interzise, în urmă cu doi ani, prin lege.

Acum, decizia finală e la primarul Costinel Stoica (PNL).

Asta după ce, în luna februarie, Guvernul a decis, printr-o ordonanță, că operatorii de jocuri de noroc au nevoie de autorizație de funcționare de la autoritatea administrației publice locale pe raza căreia își desfășoară activitatea.

Mai mulți primari au anunțat de atunci că vor desființa sălile de jocuri. Și Primăria Drăgășani a făcut un anunț similar, pe 25 februarie: jocurile de noroc vor fi interzise cel puțin în zona centrală a orașului.

„Ne dorim un centru cu cafenele cochete, librării și afaceri locale care aduc valoare, nu care distrug destine”, a fost mesajul primăriei, potrivit Agerpres.

A urmat însă dezbaterea.

„Ne-am strâns să vorbim de păcănele.

Veniți, bă, dacă vreți să se termine cu păcănelele. N-a venit nimeni, decât angajații lor”, spune un tânăr. Este deja în sală.

Mesajul său e transmis LIVE pe Facebook către urmăritorii săi. În acest timp, oamenii se așează pe scaunele din sală, ca la un spectacol. Pe scenă au pus puse două birouri și câteva scaune pentru primarul Costinel Stoica și doi consilieri din primărie, care l-au însoțit.

Sala a fost de la început împărțită: cei care vor ca sălile cu păcănele să rămână deschise de-o parte și ceilalți în partea cealaltă. În plus, s-au împărțit și în funcție de preferințele politice.

„Tu du-te să stai cu PNL-ul.

Dacă zici ceva, te mănânc”, îi spune o femeie unui bărbat. El se așează în primul rând, de unde dă verdictul: „Câștigăm. Azi învingem.

Învingem PSD-ul”, le spune celor de lângă. Care e explicația? Un bărbat susține că primarul liberal este cel care vrea închiderea sălilor, în timp ce „PSD-ul din Drăgășani nu vrea să facă ca domn primar”.

Dezbaterea dintre locuitorii orașului începe înainte de startul oficial.

„Rugați-vă să nu se închidă, că așa faceți voi bani să vă luați cafea”, spune „o fată de la Milion”, cum o descrie o participantă la dezbatere.

„Milion” este unul dintre cazinourile din oraș.

Jumătate dintre participanți sunt femei și „aproape toate sunt de la cazino”, potrivit aceleiași participante. Apar și etichetele: „ăsta e cu noi”, „aia e de la primărie”, „astea sunt fetele noastre”, „ăla vine să joace la noi”.

„Ăsta e cu noi” se spune despre persoanele pro-păcănele.

În jurul orei 10.00, apare și primarul și începe oficial dezbaterea. Primarul cere răspunsuri rapide: „Concis. Ca să avem un dialog corect, dăm cuvântul pe rând.

Cine se înscrie la cuvânt? Numele prima dată”. Prima care ia cuvântul este mama unui tânăr care joacă la păcănele.

„Am băiatul care joacă la jocuri de noroc.

L-au dus niște prieteni. Prima dată a început cu 2-3 lei. Acum câțiva ani.

Acum nu mai e copil, e bărbat. Îmi pare rău că sunteți aici multe femei, sunteți mame și nu spuneți nimic. Acceptați așa ceva”, spune femeia.

Imediat vin reacții din sală: „ține de educație”, spune o altă femeie, angajată la o sală de jocuri de noroc.

„Eu nu consider că interzicerea unui lucru este soluția.

Dacă copilul dumneavoastră nu are săli fizice, se va juca online. Sunt multe alte probleme: și alcoolul este la vedere, și drogurile sunt destul de comune. Nu există un supraveghetor de jocuri care să tragă cu forța pe cineva înăuntru.

Cei care intră sunt adulți, au discernământ”, spune altă femeie. Mutarea jucătorilor din locațiile fizice în online a fost invocată de mai mulți participanți care nu susțin închiderea sălilor de jocuri. Andrei e la dezbatere în calitate de reprezentant al unei locații de jocuri de noroc.

El spune că păcănelele nu „cea mai mare problemă a țării” și că „este vorba de foarte mult populism în mediul online”.

Context și impact

„Dacă se vor interzice, mare parte se vor muta în online, iar o mică parte se vor muta în ilegal.

În domeniul jocurilor de noroc nu sunt doar angajații jocurilor de noroc. Sunt și firme de curățenie, de pază, mentenanță. Nu își vor pierde doar fetele acuzate aici de oameni locul de muncă”, afirmă el.

Și o altă angajată e de acord cu acesta: „De ce să se închidă? De ce să nu aducem copiii în orașul nostru Drăgășani? Ne dorim copii care să aibă un viitor tot în orașul nostru.

Orice închidere duce în spate jocuri ilegale, plătim taxe, se plătesc angajații. De ce să se ducă unde se joacă în spate? Noi vrem locurile noastre de muncă să le susținem”.

Femeia e întreruptă imediat de participanți: „Aduci copiii la jocuri?”. Puține discursuri sunt încheiate fără întreruperi. Intervine fie primarul, fie ceilalți oameni care au păreri diferite.

Luminița e angajată în domeniul jocurilor de noroc de 22 de ani. Spune că e conștientă că domeniul în care lucrează „nu este sănătos”, însă „nu sunt locuri de muncă”.

„Noi, angajații din jocurile de noroc nu avem altă variantă.

Să vă vorbesc despre mine: sunt absolventă de liceu cu o medie foarte bună, am terminat o facultate și de-a lungul timpului am urmat diferite calificări doar pentru a-mi schimba locul de muncă.

Acest lucru nu a fost posibil, pentru că la nivelul orașului Drăgășani nu există locuri de muncă. La Drăgășani, trebuie să luptăm pentru locul nostru de muncă”, spune Luminița. Discursul ei primește aplauze din partea sălii.

Își prezintă, apoi, colegii: zece angajați. Spune că șapte dintre ei au între 40 și 55 de ani. Oamenii se ridică în picioare, apoi, din solidaritate, se ridică și ceilalți angajați din sălile de noroc.

În Drăgășani sunt 20 de săli de jocuri de noroc și aproximativ 100 de angajați, potrivit reprezentanților companiilor de jocuri de noroc prezenți la dezbatere.

„Eu îi înțeleg pe domnii, dar trebuie să ne gândim la viitorul copiilor noștri.

La Drăgășani, 90% din elevii de etnie romă care au peste 18 ani nu mai vin la școală din cauza jocurilor de noroc”, afirmă Ovidiu Negrea.

Este mediator la Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională Vâlcea și reprezentant al comunității rome. E cunoscut deja de ceilalți locuitori din Drăgășani.

Ovidiu Negrea pomenește numele unor locuitori din Drăgășani, vorbește despre datorii uriașe, de 10 miliarde de lei, dar și despre vieți care s-au sfârșit după pierderi prea mari la jocurile de noroc.

„Nu vă spun ce pățesc când mă sună toți cetățenii mei de etnie romă din Danemarca, Germania, Spania.

Sunt nenorociți, copiii lor iau bani de la cămătari”, continuă bărbatul. Are și o experiență personală, cea a fiului său, care a pierdut mai mulți bani la păcăinele. Mesajul și-l încheie cu un apel la angajații care susțin în continuare jocurile de noroc: „Nu ne mai puneți copiii și familiile pe jar.

Rugămintea e să găsiți alte structuri, nu de a distruge viitorul copiilor noștri. Rugămintea mea este să închidem jocurile de noroc spre binele copiilor noștri”. Spre finalul dezbaterii care a durat o oră, participanții au încercat să apeleze și la alternative.

Alina Ciobanu, reprezentantă a unei companii de jocuri de noroc, a venit cu o propunere diferită, după ce a pledat, inițial, în favoarea jocurilor de noroc.

Ea a propus „să mai așteptăm puțin”. Cum argumentează?

Noile legi impuse de Guvernul Bolojan prevăd și o taxă de autorizare care va fi emisă de primărie, în baza taxei pe metru pătrat, „ceea ce va face ca mulți dintre operatorii de jocuri de noroc să dispară, pentru că nu vor putea suporta acea taxă.

Va fi o dispariție naturală a sălilor de jocuri și atunci veți putea lua o decizie”. Alți doi locuitori au avut o poziție mai dură. Au vrut să fie scoase de tot păcănelele din oraș.

Au spus că cea mai mare problemă e că sălile de jocuri de noroc sunt în centrul orașului, iar copiii le văd în fiecare zi: „Lângă fiecare școală, fiecare grădiniță, e o sală”.