Raportul CE, o imagine incompletă a justiției românești?!
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) critică vehement raportul Comisiei Europene privind justiția românească, acuzând că documentul omite atacurile la adresa sistemului judiciar și conține informații care nu corespund realității.
Știri de ultimă oră
Arestat după un deceniu de rock la maximum: Vecinii, terorizați de zgomot
Peste 35.000 de timișoreni au sărbătorit Ziua Orașului
Criza din Ceuta: Un oficial marocan explică valul de migranți
Trupa Massive Attack interzisă în Singapore după afișarea drapelului palestinianÎntr-un punct de vedere oficial, CSM susține că Raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România pentru anul 2026 prezintă o imagine incompletă a justiției. „Raport privind statul de drept 2026: Dezbaterea privind justiția trebuie readusă la fapte și la proporțiile reale de probleme; stigmatul colectiv al magistraților în scopuri electorale trebuie abandonat”, se arată în comunicatul CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că raportul Comisiei Europene nu confirmă o deteriorare sistemică a justiției în România și nici nu susține că legile justiției adoptate în 2022 ar fi produs efectele negative invocate în spațiul public în ultimul an.
CSM acuză CE: Raportul despre justiție e incomplet și distorsionat!
CSM ia act de publicarea raportului Comisiei Europene privind statul de drept pentru 2026 și consideră că această evaluare este un punct de referință important pentru restabilirea unei dezbateri publice echilibrate și instituționale privind justiția.
„Raportul nu confirmă reprezentările profund distorsionate care au dominat o parte importantă a discursului politic și media din ultimul an, prin care situațiile individuale, insuficient verificate sau false au fost generalizate și prezentate ca elemente ale întregii justiții”, precizează CSM. Evaluarea Comisiei Europene nu susține nici concluzia unei deteriorări sistemice a funcționării justiției, nici afirmațiile potrivit cărora cadrul legislativ adoptat în 2022 ar fi produs efectele negative invocate în spațiul public.
Aceste narațiuni au fost deja analizate în Decizia nr. 1348 din 9 iunie 2026 a Secției pentru judecători, care a constatat că extinderea la întregul sistem judiciar a acuzațiilor individuale, neconfirmate de fapte, nu este susținută de evaluările internaționale ale României din ultimii patru ani. Dimpotrivă, Comisia Europeană remarcă faptul că legislația justiției din 2022 a contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar. Recomandarea nu vizează modificarea radicală a acestui cadru, ci evaluarea aplicării acestuia, în consultare cu actorii relevanți, pentru a îmbunătăți eficiența și guvernanța sistemului judiciar.
Lipsa consultării și presiunile externe
În același timp, raportul menționează că încercarea de reformare a legilor justiției a fost inițiată fără participarea tuturor părților interesate.
CSM reamintește că nici Înalta Curte de Casație și Justiție, nici Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost invitate la grupul de lucru, iar selecția organizațiilor neguvernamentale și a asociațiilor profesionale participante a fost efectuată fără criterii și explicații publice.
Consiliul subliniază că reforma unui astfel de sistem trebuie realizată împreună cu sistemul judiciar, nu împotriva acestuia. Observațiile Comisiei cu privire la necesitatea unei consultări publice eficiente și la reducerea utilizării excesive a ordonanțelor de urgență confirmă faptul că modificările legislative care afectează autoritatea judiciară nu pot fi adoptate prin ignorarea instituțiilor constituționale ale sistemului judiciar sau sub presiunea unor campanii de conjunctură.
Alte știri:
Sursă: gandul
Conținut scris de redacția noastră stirilenatiunii.ro / Andrei Popescu și asistat AI.
