Promisiuni fără fapte concrete
Când vine vorba de reforma statului român, promisiunile și dezbaterile curg în valuri, dar faptele sunt mai greu de realizat. Legea privind reforma administrației a fost adoptată cu dificultate, după luni întregi de discuții și nemulțumiri, în special din partea PSD. Imediat după adoptare, Avocatul Poporului, Renate Weber, a contestat-o la CCR. Deși mandatul său a expirat acum doi ani, ea continuă să își exercite funcția, iar USR nu a reușit să numească un înlocuitor din cauza opoziției PSD. Așadar, reforma este adoptată în teorie, dar în practică situația este cu totul diferită. Potrivit datelor lui Radu Eremia, efectele reformei sunt aproape inexistente. Probleme în administrația locală În ceea ce privește administrația locală, primarii ar fi trebuit să reducă semnificativ cheltuielile, iar în cazul în care nu reușeau, să treacă la disponibilizări.
Știri de ultimă oră
Germania intenționează să consolideze rolul de lider în cadrul Alianței NATO
Armalytix lansează o soluție completă pentru cumpărătorii de proprietăți
Frauda prietenoasă: o provocare majoră în era digitală
Peste 10.000 de joburi disponibile pentru vară, cu salarii afișateÎn loc să se apuce de treabă, unii dintre ei au contestat legea în instanță.
Astfel, Tribunalul Covasna a suspendat tăierea a 30% din posturile primăriilor, o măsură din „reforma Bolojan”. Instanța a admis că prefectura a calculat greșit reducerile și că desființarea posturilor ar putea bloca activitatea primăriilor mici. Această decizie se aplică imediat, ceea ce înseamnă că angajații din primării nu pot fi concediați până la finalizarea procesului. În administrația centrală, numărul posturilor ocupate a scăzut, dar într-o măsură nesemnificativă. În martie, erau ocupate 1.277.461 de posturi, comparativ cu 1.280.450 în luna precedentă, ceea ce înseamnă o scădere de 2.989 de posturi. Practic, de la începutul Guvernului Bolojan, numărul posturilor a scăzut cu doar câteva zeci de mii. Întârzieri în reforma pensiilor speciale Discuțiile despre eliminarea cumulului pensie-salariu pentru angajații de la stat au fost intense, dar fără rezultate concrete în coaliție.
După multe tergiversări, legea a fost adoptată de guvern, după ce diverse instituții au întârziat avizarea ei.
Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției și CSM au ținut-o la sertar
Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției și CSM au ținut-o la sertar săptămâni întregi. În cele din urmă, a ajuns la Parlament, dar s-a blocat din nou la Senat. Gabriela Horga, senatoare PNL, îi acuză pe social-democrați că întârzie discutarea proiectului de lege care interzice cumularea pensiei speciale cu salariul la stat. Proiectul inițiat de Guvernul Ilie Bolojan a fost înregistrat în procedură de urgență la Senat. Horga a menționat că proiectul a primit avizul Comisiei de buget, pe care o conduce, pe 4 mai, ziua în care a fost sesizată. Cu toate acestea, comisiile care trebuiau să elaboreze raportul au întârziat deja cu o săptămână față de termenul stabilit, 5 mai. Comisiile de muncă și juridică, conduse de reprezentanți ai PSD, nu au reușit să finalizeze raportul.
Proiectul de lege este pe ordinea de zi a plenului Senatului de o săptămână, dar nu poate fi discutat fără raportul comisiilor.
De fiecare dată când Ilie Bolojan propune eliminarea unor privilegii, fie că e vorba despre pensii speciale, sinecuri sau companii de stat neperformante, PSD opune rezistență. PSD și AUR au votat împreună moțiunea de cenzură, având aceeași miză: stoparea schimbărilor. Reforma pensiilor speciale continuă După succesul neașteptat în reducerea pensiilor speciale ale magistraților și creșterea vârstei de pensionare, Ilie Bolojan a promis să continue reformele și în privința altor pensii speciale. „Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, astfel încât cei care se pensionează să o facă cât mai aproape de 65 de ani. Asta se aplică și pentru celelalte sisteme care beneficiază de pensionare anticipată”, a declarat premierul într-un interviu la Digi24. Militarii și polițiștii care nu activează în condiții grele sunt, de asemenea, vizați.
Vicepremierul Tanczos Barna a menționat că este necesară creșterea vârstei de pensionare pentru angajații din siguranță națională, apărare și ordine publică.
Barna a subliniat că decizia este dificilă, dar „absolut necesară”, fiind vorba de un gest de echitate. „Nu contestă nimeni că echipele operative care au fost în teatre de război trebuie exceptate de la o pensionare standard la 65 de ani. Totuși, există multe componente ale resurselor umane din aceste domenii unde activitatea nu diferă semnificativ, iar aceste aspecte trebuie analizate”, a adăugat vicepremierul. Provocările reformei în companiile Una dintre cele mai dificile sarcini ale Guvernului Bolojan a fost reforma companiilor de stat. În prima etapă, guvernanții au redus veniturile directorilor și membrilor consiliilor de administrație, dar au constatat că aceștia aveau contracte blindate.
Alte știri:
Conținut scris de redacția noastră stirilenatiunii.ro / Maria Ionescu și asistat AI.
