Inflația a ajuns la 9,3%, iar petrolul este peste 115 dolari pe baril. Economiștii BRD au publicat un raport în care analizează un singur lucru: cât de aproape este România de o corecție majoră pe piața de capital. Concluzia: nu suntem acolo, dar nu suntem nici departe, avertizează economistul șef al BRD, Florian Libocor, într-un articol de opinie trimis HotNews.

Ce s-a întâmplat?

Dacă folosim un tablou de bord cu zece indicatori împărțiți în două categorii, avem așa: cei care declanșează șocul (numiți „trigger) și cei care îl amplifică.

Logica e simplă: dacă cel puțin trei indicatori de tip trigger intră simultan în zona roșie, o corecție majoră a bursei devine probabilă. Dacă patru intră pe roșu în același timp, corecția poate ajunge la minus 25% adică un sfert din valoarea investițiilor. Acum, în acest moment, un singur trigger e în roșu: inflația, care la 9,3% depășește pragul de alertă de 7%.

Un amplificator e și el în roșu: prețul petrolului Brent, la aproximativ 115 dolari pe baril.

Alți doi indicatori sunt aproape de prag și merită urmăriți: randamentul obligațiunilor de stat pe 10 ani (acum la 7,25%, față de pragul critic de 7,5%) și deficitul bugetar (estimat între 6% și 7% din PIB, față de pragul de risc de 7,5%).

Tabloul de bord urmărește trei canale prin care se propagă șocurile și care induc corecții în piețele emergente atunci când acestea se aliniază: energie, dobânzi și fluxuri de capital.

Prețul petrolului Brent modifică rata inflației și deficitul comercial. Impactul asupra economiei se manifestă prin prețul combustibililor, costul de transport și rata inflației. Gazul natural în Europa (TTF), al cărui preț are impact asupra industriei, utilităților și efectului inflaționist al prețurilor energiei.

Rata inflației, care într-o evoluție persistentă la un nivel ridicat (>7%) reduce sau chiar anihilează probabilitatea relaxării monetare, și conduce la contracția consumului real. Rata dobânzii de politică monetară (Rdpm), care la un nivel ridicat (> 7,5%) conduce la o contracție a intermedierii financiare, imobiliarelor și apetitului investițional.

ROBOR 3M, referința pentru dobânzile creditelor, care este cel mai sensibil indicator pentru economie și indică intrarea în zona de risc financiar dacă depășește 7% în contextul actual.

Context și impact

Cursul de schimb EUR/RON, a cărui depreciere rapidă conduce la o creștere a probabilității ieșirilor de capital și la intrarea în zona de stres financiar.

La niveluri ridicate (>5,30, depreciere de peste circa 4%) induce apariția sentimentului de teamă și incertitudine și provoacă schimbarea comportamentului investitorilor în sensul de reducere a expunerii pe active volatile în favoarea celor sigure (de refugiu).

În acest context, nu se mai pune problema dacă presiunea pe curs, volatilitatea și creșterea primelor de risc se vor manifesta, ci cât de repede și cât de amplu.

Deficitul bugetar, care la nivele de peste 7,5% aduce în discuție probabilitatea deteriorării statutului investițional al economiei (downgrade) și, implicit, creșterea costurilor de finanțare. Randamentul titlurilor de stat la 10 ani, care reflectă sentimentul investitorilor (percepția) și prima de risc, indicând stres financiar la peste 7,5%. Creșterea economică la nivelul UE, de care România are un grad major de dependență.

O contracție a economiei UE ( HotNews. ro utilizează cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența dvs. Accesați Modifică Setările pentru preferințe și consultați Politica de confidențialitate.

Continuarea navigării implică acceptarea Termenilor și Condițiilor.