Vor pleca tinerii pentru muncă și se vor întoarce acasă?
Când am conceput aceste burse, am vrut înainte de toate să aflăm de la ei dacă au nevoie cu adevărat de genul acesta de program și am descoperit că da, este nevoie. Dincolo de studiul pe care l-am făcut, Student în România.
Știri de ultimă oră
Schimbare la Vârf: Tim Cook Părăsește Conducerea Apple
Emil Boc: PNL respinge ferm o alianță cu PSD pentru funcția
PNL rupe alianța cu PSD și negociază cu USR un guvern minori
Minciunile din spatele votului: Analiza discursului ministruTânăr în România, despre care vom povesti mai târziu, am stat de vorbă cu ei în universități, când au venit la noi în stagii de practică, dar și ca părinți, pentru că era importantă și această perspectivă.
Mi se pare esențial de subliniat că, dincolo de susținerea financiară, acești tineri nu își doresc doar să bifeze o conferință sau o bursă, ci caută oportunități relevante, să beneficieze de o bursă țintită, prin care să facă ceva cu adevărat valoros cu acei bani.
De aceea am lansat aceste burse BRD Hub Start, în contextul în care tinerii își doresc să descopere alți tineri, alte experiențe, poate chiar în afara țării, dar să se întoarcă și să împărtășească din ce au descoperit acolo și din ce au înțeles. În asta constă, de fapt, acest gen de susținere.
Bursele sunt pentru acei tineri, studenți, care își doresc să meargă la o conferință în afara țării și să afle lucruri noi sau să își consolideze cunoștințele pe care le au, dar și să le împărtășească mai departe.
O astfel de bursă nu e doar o simplă deplasare, ci o investiție în generozitatea intelectuală.
Am descoperit cu mare bucurie că în cadrul facultăților, fie în asociații de studenți, fie în ligi studențești, există tineri efervescenți care se întâlnesc, pun la cale lucruri, au idei, combat, și pentru asta e nevoie de un format.
Noi le-am oferit și genul ăsta de sprijin, dar și un loc unde să se întâlnească. Întrebarea ta e bine pusă: nu e despre teorie, ci despre practică. Și atunci, în practică, descoperim – și studiul confirmă – niște tineri cu adevărat interesați de realitatea din jurul lor, dar și de mediul global, de macroeconomie, de schimbările geopolitice.
Și atunci, ce trebuie să facem?
Să fim lângă ei când au nevoie să înțeleagă contextul mai larg, când au nevoie să se întâlnească și să povestească despre asta, când au nevoie să pornească un gând și să-l pună mai departe din idee, într-o acțiune.
Acțiune care poate fi studențească sau, de ce nu, o idee ulterioară de business. Susținerea constă în sprijin acolo unde ei realmente au nevoie.
Student în România.
Tânăr în România e un studiu pe care l-am desfășurat anul trecut exact cu gândul acesta cu care am intrat și în conversația cu tine; anume să înțelegem real, concret, la firul ierbii, ce-și doresc studenții, ce-și doresc tinerii. Să vedem dacă există un decalaj între tineri și studenți, pentru că sunt și tineri care nu sunt studenți, mulți în România.
Ca să-l citez pe Vlad Tăușance (de la Fundația Friends For Friends), prietenul alături de care derulăm programul, ne-am temut că e o prăpastie și am descoperit de fapt o vale.
Sunt diferențe, da, dar nu fundamentale și e loc de creat punți. Interesant este, ca să-ți dau un exemplu concret, cum privesc tinerii extremismul, atât studenții, cât și non-studenții. Îl văd cu teamă, ca pe o reală presiune.
Altfel, evident că studenții acordă un pic mai multă importanță studiilor și diplomelor.
În mare, tinerii din România își doresc să lucreze în IT sau să fie antreprenori.
Era, cred că, ceva de așteptat, să-și dorească să nu aibă șefi, dar sunt și mulți tineri care își doresc să lucreze în corporații și în ONG-uri.
Asta ne arată studiile și noi, cei din corporații, ne bucurăm să știm că avem o bază solidă de discuții când ne adresăm tinerilor. Interesant, de altfel, este care sunt valorile care îi mână în luptă pe ei în acest moment. Contrar așteptărilor, tinerii nu sunt motivați în primul rând de faimă sau bani.
Conform studiului pe care l-am desfășurat anul trecut, tinerii din România sunt interesați în mod real de stima de sine și de valori spirituale.
Mi s-a părut extraordinar să constat că e foarte important pentru ei să ai o stare mintală bună, să fii iubit, să le fie bine celor din jur, să-ți găsești vocația. E cumva extrem de interesant să descoperim că nu primează genul de Același studiu ne-a arătat care sunt fricile tinerilor. Tinerii se tem mai puțin de lipsuri materiale și mai mult de schimbările sociale majore. Există niște anxietăți pe care, spuneau sociologii, nu le descopereau acum ceva vreme.
Probabil că războiul își spune cuvântul. Și astea sunt lucrurile la care trebuie să ne uităm împreună și să le tratăm împreună.
O altă statistică interesantă are legătură cu migrația. 46% dintre tineri afirmă că în ultimele șase luni s-au gândit măcar o dată să plece din țară pentru o perioadă mai lungă și aproape jumătate ar pleca pentru muncă, evident. 70% dintre ei ar pleca într-o țară membră a UE.
Deci, cumva, nu ar pleca definitiv, ci ar pleca pentru muncă și s-ar întoarce. Noi, în BRD, ne preocupăm în zona de implicare socială pe câteva axe strategice. Una este cultura, alta vizează sportul, educația și sustenabilitatea. Eram curioși să știm dacă ne intersectăm în zona aceasta și ne-am bucurat să descoperim că există interes pentru cultură. Ne-am așteptat la un consum cultural mai mare, ținând cont că vorbim de un public mai angajat educațional decât alte segmente de vârstă.
Și se pare că da, tinerii merg la teatru, la muzeu, la operă și, în rest, datele sunt comparabile pentru toți ceilalți legat de muzică sau de cinematografe.
Poate nu pare special, dar am descoperit o apetență la studenți în zona de teatru și cea de muzee. Și asta ne-a bucurat.
Ce laboratoare și locuri conviviale vor transforma experiența studenților?
O altă concluzie a studiului este că 81% dintre studenți spun că au cont de e-banking, la fel ca 71% din cei care nu sunt studenți, dar în proporție covârșitoare și unii și alții, studenți și nonstudenți, se declară atotcunoscători în materie de fraude online, în materie de protecție. Ceea ce e și bine și un pic mai puțin bine.
Ne bucurăm să-i vedem optimiști și plini de interes în zona educației financiare și deschiși să adopte produse noi, dar cu siguranță este loc de discuții.
Și asta facem, apropo de hub-urile BRD din universități. Sunt peste 30 de hub-uri în peste 27 de universități din România.
Ne dorim să fim acolo împreună cu colegii noștri sau cu alți experți din zona financiară pentru a crește nivelul de discuții în materie de educație financiară.
E necesar și obligatoriu pentru noi toți.
Nu neapărat pentru a fi clientul unei bănci sau al alteia, ci pentru că trebuie să știm să ne gestionăm banii.
Sunt acele lucruri pe care aș fi vrut și eu să le știu când aveam 22 de ani: că una e să pui 100 de lei când ai 22 de ani și să-i aduni de câte ori ai ocazia – și e bine să-ți pui în minte să ai ocazia – până la 60 de ani și să vezi cum dobânda aceea crește și crește.
Și cu totul altceva este să pui 1.000 de lei de la 40 de ani încolo.
Este esențial să fim încă de la început atenți la cheltuieli, la nevoile noastre, și să ne gândim de mai multe ori când vrem sau nu un lucru și, mai ales, cum să economisim.
Din puținul pe care îl avem, e esențial să economisim.
Mai ales că suntem tineri și avem așa o viață lungă în față.
Știu că poate nu sună foarte convingător la prima vedere. Și eu am fost tânără și știu că nu aveam prea mulți bani de unde să economisesc, dar reflexul e bine să fie format. Da.
E o igienă până la urmă.
Ar trebui să ne însușim cu atât mai mult cu cât studiul ne arată că avem de-a face cu tineri pragmatici, care vor să fie înfipți în realitatea cotidiană.
Trăim într-o lume complexă, din care nu putem exclude educația financiară.
Da, e esențial să fim acolo atunci când au nevoie și, dacă ar fi să îți Acum 10 ani am inițiat un proiect în România care a prins aripi, BRD FIRST Tech Challenge.
A fost prima și cea mai mare competiție de robotică pentru liceeni din România, organizată de Asociația Nație Prin Educație, în parteneriat cu BRD, și afiliată organizației internaționale FIRST. E un mod de sprijin indirect.
Am auzit pe cineva spunând că atunci când vrei să construiești un avion dincolo de cunoștințele tehnice, trebuie să ai și puterea să visezi unde vei merge cu el, să zbori cât de departe.
Când am dat kituri de robotică și ne-am propus să facem un campionat național de robotică, ne-am dus mai departe cu gândul.
În afară de faptul că tinerii s-au dovedit extrem de interesați și avem peste 14.000 de elevi din România implicați de-a lungul timpului în acest proiect, avem mentori, profesori, voluntari și părinți.
S-a creat o super comunitate. Le-am dat de joacă. Dar, dincolo de asta, am visat departe.
Și ei au visat mai mult decât noi după aceea și au pus în practică. Vor crea mici hub-uri antreprenoriale. Își vor dezvolta și alte competențe decât acelea de a șurubări la un robot. Și acest lucru s-a întâmplat deoarece campionatul presupune nu numai să construiești robotul, ci și să știi să faci alianțe cu alte echipe, să-ți faci marketing, să lucrezi în echipă integrat.
Cineva trebuie să facă o strategie, altcineva trebuie să inginerească la robot, și altcineva să se gândească la competiție.
Sunt tot felul de mini-activități care ulterior vor fi folositoare în ceea ce își vor face ei, în întreprenoriat sau în corporație, unde întotdeauna ai nevoie de muncă de echipă, de susținere, de Revenind la întrebarea ta legată de cum îi sprijinim pe tineri, acesta este un exemplu concret.
Hub-urile ce sunt de fapt?
Alte știri:
