Ce lecții putem învăța din 1918 pentru criza actuală?
Ambele sunt utile şi legitime într-o democraţie, însă abuzul de aceste unelte împiedică formarea unui consens şi, mai ales, lipseşte de constanţă nişte eforturi care trebuie să fie, de fapt, naţionale. Tocmai de aceea, după epuizarea crizei politice pe care o traversăm, Banca Naţională a României va înainta autorităţilor un memorandum prin care va propune o nouă strategie în abordarea problemei tezaurului nostru de la Moscova.
Știri de ultimă oră
Germania intenționează să consolideze rolul de lider în cadrul Alianței NATO
Armalytix lansează o soluție completă pentru cumpărătorii de proprietăți
Frauda prietenoasă: o provocare majoră în era digitală
Peste 10.000 de joburi disponibile pentru vară, cu salarii afișateAş reaminti că, în anul de graţie 1918, situaţia geopolitică a Europei era mult mai complicată şi mai gravă decât cea de astăzi, dar elitele noastre politice şi culturale s-au adunat şi au acţionat concentric, fapt pentru care rezultatele au fost de-a dreptul spectaculoase la sfârşitul acelui an „, a declarat Mugur Isărescu, la dezbaterea cu tema” Tezaurul Băncii Naţionale a României de la Moscova - actualităţi şi perspective „, citat de Agerpres.91,5 tone de aur, pierdute în 1918 Guvernatorul BNR a subliniat că una dintre cele mai mari pierderi din istoria instituției este tezaurul trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial.” După aproape un secol şi jumătate de funcţionare, putem spune că Banca Naţională a României are capitolul său clar delimitat în istoria modernă a României. Şi este vorba de un capitol consistent, în care bilanţul contribuţiei instituţiei noastre la progresul societăţii româneşti a înregistrat beneficii pe care
cercetarea istorică le-a evidenţiat în ultimele trei decenii şi continuă să o facă.
În acelaşi timp însă, am avut şi pierderi.
Cea mai mare dintre acestea, sau una dintre cele mai mari, este reprezentată de cele 91,5 tone de aur fin transferate în 1916 şi 1917 la Moscova.
Transferul s-a realizat într-un context militar extrem de nefavorabil României, către singurul aliat cu care aveam graniţă comună şi cu care împărţeam frontul de Est.
Chiar în acele condiţii, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a trecut la încărcarea casetelor cu monede de aur în trenul de la Iaşi numai după ce reprezentantul Guvernului rus a semnat protocolul româno-rus în care garanta integritatea valorilor ce vor fi trimise în Rusia de Banca Naţională a României atât pe timpul parcursului cu trenul, cât şi în timpul păstrării lor la Moscova.
Tezaurul pierdut se va întoarce acasă?
După cum ştiţi, în pofida protocoalelor cu valoare de tratat internaţional, puterea bolşevică a decis confiscarea întregului tezaur românesc în ianuarie 1918, a afirmat Isărescu.
Acesta a explicat că dosarul tezaurului i-a fost predat chiar în prima zi de mandat, în 1990: Aşa cum am mai menţionat şi cu alte prilejuri, atunci am primit de la fostul guvernator Decebal Urdea dosarul cu cele 166 de documente oficiale referitoare la tezaurul BNR de la Moscova. Alcătuit în 1922, dosarul a fost predat din mână în mână de la guvernator la guvernator, predarea fiind însoţită de un fel de jurământ, care includea angajamentul de a face tot ce este posibil pentru recuperarea tezaurului.
În consecinţă, am respectat jurământul.
Începând din anul 1991, Banca Naţională a prezentat sistematic opiniei publice interne şi externe problematica tezaurului trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial şi sechestrat de Uniunea Sovietică.
Mai întâi a fost o muncă de cercetare, de documentare şi de publicare a documentelor pentru reconstituirea traseului istoric al acestei chestiuni şi pentru prezervarea memoriei sale.
Apoi, am trecut la abordarea chestiunii propriu-zise a recuperării tezaurului „. Demersuri internaționale și rezoluția Parlamentului EuropeanBuvernatorul Mugur Isărescu a arătat că BNR a desfășurat un amplu efort de internaționalizare a subiectului.” Este mai mult decât evident că ceea ce lăsăm moştenire generaţiilor următoare reprezintă responsabilitatea noastră, în spiritul viziunii noastre despre temeiurile trecutului în construirea viitorului.
De altfel, cred că orice instituţie solidă, serioasă, croită şi administrată după criteriul meritocraţiei trebuie să facă asta.
Alte știri:
Articol preluat de pe: “Digi24”
Conținut scris de redacția noastră stirilenatiunii.ro / Elena Constantin și asistat AI.
