Petrolul, sub presiune: Scutul rezervelor strategice a dispărut, iar riscurile

Piața internațională a țițeiului a trecut printr-un test neașteptat de maturitate, reușind să evite o explozie a prețurilor, deși temerile investitorilor erau cât se poate de justificate. Această stabilitate, însă, nu a venit din surplus de producție, ci dintr-o utilizare intensivă a stocurilor de urgență. Acum, Fondul Monetar Internațional (FMI) trage un semnal de alarmă: acest mecanism de protecție a fost epuizat în mare parte, lăsând sectorul energetic vulnerabil în fața unor posibile escaladări în Strâmtoarea Ormuz.

Rezervele strategice, un colac de salvare

Înainte de conflictul dintre SUA și Iran, piața beneficia de un surplus zilnic de 2 milioane de barili, o rezervă care, alături de alți factori, a împiedicat o criză majoră. Ulterior, între martie și mai, situația s-a schimbat radical: am ajuns la un deficit zilnic de 4 milioane de barili. Această „gaură” în aprovizionare nu a fost acoperită prin producție nouă, ci prin golirea masivă a rezervelor. Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a coordonat cea mai amplă eliberare de stocuri din istorie, punând în circulație aproximativ 400 de milioane de barili. Drept urmare, rezervele americane au atins cele mai scăzute niveluri din ultimele patru decenii.

Impactul întârziat și previziuni sumbre

Potrivit datelor FMI, până la sfârșitul lunii mai, stocurile globale s-au redus la 1,2 miliarde de barili, adică jumătate din volumul deținut înainte de izbucnirea ostilităților. Experții avertizează că, dacă ritmul actual de consum al rezervelor persistă, piața va rămâne complet descoperită înainte de începutul anului 2027, ceea ce ar putea propulsa prețurile la cote alarmante.

Efectele ofertei restrânse nu s-au reflectat încă pe deplin în cotațiile de pe burse. Vivek Dar, analist la Commonwealth Bank, estimează că piața are nevoie de aproximativ zece săptămâni pentru a resimți pe deplin impactul scăderii producției din Golful Persic. În condițiile actuale, barilul de Brent ar putea atinge pragul de 100 de dolari în viitorul apropiat. Mai mult, în ipoteza unei blocade prelungite în Strâmtoarea Ormuz, prețul ar putea urca până la 150 de dolari, forțând o reducere drastică a consumului, în special în Asia, pentru a restabili echilibrul.

Refacerea stocurilor: O nouă presiune pe prețuri

Pe termen lung, presiunea pe prețuri va fi menținută și de eforturile de refacere a stocurilor. Agențiile internaționale, precum Reuters, raportează că guvernele intenționează să achiziționeze sute de milioane de barili până în 2028. Analiza firmei Kpler sugerează că această cerere suplimentară, estimată la 664.000 de barili pe zi până în trimestrul al treilea al anului 2027, va limita riscul unei supraoferte și va susține cotațiile la un nivel ridicat. În SUA, acest proces de reaprovizionare este anticipat să înceapă mai devreme, având în vedere necesitatea urgentă de a reconstrui rezervele epuizate.