Franța a lansat o ofensivă mediatică de amploare, menită să tragă un semnal de alarmă privind pericolele majore ale consumului recreativ de protoxid de azot.

Marie-Pierre Vedrenne, ministrul delegat responsabil cu Cetățenia, a subliniat necesitatea acestui demers, exprimându-și speranța că tinerii vor înțelege riscurile imense la care se expun, punându-și în joc nu doar sănătatea, ci și viitorul.

#

Statistici alarmante și consecințe medicale devastatoare

Deși protoxidul de azot are utilizări legitime și sigure în medicină, fiind folosit ca anestezic în cabinetele stomatologice, sau în industria alimentară, ca propulsor pentru aparatele de frișcă, utilizarea sa recreativă a luat amploare.

Adolescenții și tinerii recurg la inhalarea gazului din baloane, după ce îl extrag din cartușele metalice destinate uzului casnic, pentru a obține o stare de euforie de scurtă durată.

Prețul plătit pentru aceste momente trecătoare este însă colosal.

Ce s-a întâmplat

Autoritățile franceze avertizează asupra unor sechele neurologice ireversibile, precum leziuni ale măduvei spinării și neuropatii periferice invalidante, cauzate de carența severă de vitamina B12 indusă de inhalarea repetată.

Mai mult, gazul alterează reflexele, echilibrul și capacitatea de concentrare, fiind un factor determinant în numeroase accidente rutiere.

Datele Ministerului de Interne francez indică o deteriorare rapidă a situației: între 2022 și 2023, numărul intoxicațiilor s-a triplat, în timp ce incidența cazurilor grave a crescut de patru ori.

Este îngrijorător faptul că minorii reprezintă aproximativ 10% din totalul acestor incidente.

Mesajul campaniei guvernamentale este tranșant: câteva secunde de amețeală pot duce la paralizie permanentă sau chiar la deces.

#

Între pumnul de fier al legii și abordarea preventivă

În fața acestei crize, oficialii francezi propun o înăsprire drastică a legislației.

Laurent Nuñez, prefectul poliției din Paris, a prezentat un proiect legislativ care vizează incriminarea inhalării acestui gaz în afara contextului medical.

Propunerea prevede pedepse de până la un an de detenție și amenzi de 3.750 de euro pentru consum.

În cazul șoferilor prinși sub influența substanței, sancțiunile ar putea urca până la trei ani de închisoare și 9.000 de euro amendă.

Guvernul susține că scopul este de a proteja și responsabiliza, dar și de a sancționa ferm orice conduită care pune vieți în pericol.

Totuși, această strategie punitivă nu este lipsită de opoziție.

Experții din cadrul Fédération Addiction au criticat dur noile măsuri, susținând că simpla penalizare nu va duce la scăderea consumului.

Specialiștii avertizează că o abordare axată exclusiv pe închisoare și amenzi ar putea fi contraproductivă, izolând tinerii de sistemele esențiale de asistență și îndepărtându-i de programele de prevenție care i-ar putea, în realitate, salva.