Supraviețuirea insectelor polenizatoare, de la albine la sirfide, traversează o criză profundă.
În ultimele decenii, asistăm la o prăbușire numerică accelerată, care a forțat Uniunea Europeană să impună statelor membre obligația de a stopa și inversa acest fenomen până în 2030.
Totuși, experții sunt tranșanți: fără decizii radicale și măsuri de o severitate fără precedent, aceste ținte ambițioase vor rămâne de neatins.
Semnalele de alarmă trase de entomologi sunt susținute de cifre dramatice.
În cazul sirfidelor, insecte esențiale pentru polenizare
În cazul sirfidelor, insecte esențiale pentru polenizare, populațiile au scăzut cu procente cuprinse între 50% și 90%.
Mai mult, fiecare specie pierde anual între 3% și 4% din efective.
Situația este critică în Olanda, unde aproape jumătate din cele peste 300 de specii autohtone de sirfide au fost deja incluse pe lista roșie a speciilor amenințate.
Ignorarea acestui fenomen ar fi o eroare fatală, deoarece miza depășește sfera entomologiei, lovind direct în securitatea alimentară.
Aproximativ 80% din plantele cu flori depind de polenizatori pentru a se reproduce, iar 85% din producția agricolă mondială se bazează pe serviciile acestor insecte.
Dispariția lor ar declanșa o criză a resurselor alimentare, transformând produse de consum curent – precum merele, cireșele sau castraveții – în bunuri de lux, extrem de rare sau inaccesibile ca preț.
Specialiștii au identificat patru cauze principale ale acestui dezastru ecologic: utilizarea masivă a substanțelor chimice, supraîncărcarea solurilor cu azot, instabilitatea climatică și distrugerea habitatelor naturale prin „curățarea” peisajului de zonele sălbatice.
Larvele sirfidelor sunt, spre exemplu, expuse direct toxicității, hrănindu-se cu afide care au acumulat deja pesticide, ceea ce le otrăvește întreg ciclul de viață.
Deși datele sunt copleșitoare, reacția autorităților rămâne adesea lentă.
Olanda a demarat un proiect vast de monitorizare, planificând numărarea insectelor în 150 de situri, cu o frecvență ridicată pe parcursul fiecărui sezon.
Totuși, comunitatea științifică avertizează că simpla colectare de statistici nu va salva biodiversitatea. „Cunoaștem de mult timp magnitudinea declinului; acum este momentul pentru acțiuni drastice, nu pentru noi studii”, subliniază experții.
Pentru a schimba cursul evenimentelor, specialiștii propun o strategie integrată: reducerea drastică a pesticidelor, diminuarea poluării cu azot și reconversia unor suprafețe agricole în habitate naturale.
O analiză recentă estimează că, pentru a proteja eficient aceste insecte, ar fi necesară transformarea a cel puțin 100.000 de hectare de teren agricol în spații verzi sălbatice, doar într-o singură țară.
În lumina reglementărilor europene privind restaurarea naturii, presiunea asupra guvernelor este imensă.
