La șase ani de la începutul pandemiei COVID-19, efectele pe termen lung ale infecției continuă să aibă un impact semnificativ asupra sistemelor de sănătate și piețelor muncii din numeroase țări dezvoltate.
Un raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), citat de Euronews, subliniază că milioane de oameni se confruntă cu simptome persistente ale bolii, cunoscută sub denumirea de long COVID, care apare după infecția inițială cu virusul.
Estimările economice realizate de OECD sugerează că impactul financiar anual al long COVID ar putea ajunge la aproximativ 135 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 116 miliarde de euro.
În perioada de vârf a pandemiei, în 2021, aproximativ 5,3% din populația țărilor OECD a fost afectată de long COVID, ceea ce se traduce prin circa 75 de milioane de persoane.
Ce s-a întâmplat
Costurile directe asociate cu asistența medicală pentru această afecțiune au fost evaluate la peste 53 de miliarde de dolari (aproximativ 45 de miliarde de euro) în acel an.
Deși prevalența bolii a scăzut față de vârful pandemiei, se estimează că cheltuielile medicale anuale vor rămâne în jur de 11 miliarde de dolari între 2025 și 2035.
Long COVID se referă la o afecțiune care poate apărea în urma infectării cu virusul SARS-CoV-2, caracterizată printr-o gamă variată de simptome persistente.
Cele mai frecvente includ oboseala cronică, dureri musculare și articulare, dificultăți respiratorii, dureri de cap și probleme cognitive, adesea denumite „brain fog”.
Aceste simptome se manifestă, de obicei, în primele trei luni după infecția inițială și pot persista timp de cel puțin două luni.
Deși mulți pacienți observă o îmbunătățire în primele nouă luni, aproximativ 15% dintre aceștia continuă să se confrunte cu simptome și după un an.
Raportul subliniază că impactul economic al long COVID nu se limitează doar la cheltuielile medicale directe; efectele indirecte sunt considerate chiar mai semnificative, având în vedere influența asupra participării la piața muncii și a productivității.
Din cauza simptomelor persistente, mulți pacienți se văd nevoiți să își reducă programul de muncă sau să părăsească temporar locul de muncă.
Autorii raportului avertizează că long COVID ar putea continua să afecteze participarea la forța de muncă, într-un context în care economiile dezvoltate se confruntă deja cu o creștere economică modestă și cu o populație în îmbătrânire.
OECD atrage atenția asupra faptului că multe state nu dispun de sisteme eficiente pentru colectarea datelor legate de long COVID, ceea ce îngreunează evaluarea impactului real al acestei afecțiuni.
În acest sens, autorii recomandă guvernelor să îmbunătățească monitorizarea cazurilor, diagnosticul și accesul la tratament.
Experiența pandemiei a demonstrat că efectele pe termen lung ale bolilor infecțioase sunt adesea ignorate în fazele timpurii ale crizelor sanitare, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă.
Conform OECD, integrarea acestor riscuri în strategiile de pregătire pentru viitoare pandemii ar putea diminua impactul economic și social al unor situații similare.
