O schimbare majoră la Bruxelles?

Viitorul agriculturii europene trece printr-o transformare radicală.

Știri de ultimă oră

Transferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiriTransferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiriNicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din EuropaNicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din EuropaPariuri în România: piața, istoria și noii jucătoriPariuri în România: piața, istoria și noii jucătoriTexasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de aniTexasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de ani

Propunerea Comisiei Europene pentru ciclul financiar 2028-2034 vizează o restructurare profundă a Politicii Agricole Comune (PAC), prin fuziunea celor doi piloni actuali într-un singur mecanism de finanțare.

Această mutare, care elimină granița clară dintre subvențiile directe și fondurile de dezvoltare, se află încă în plin proces de negociere la nivel european, forma finală a regulamentului fiind încă incertă.

În acest climat de incertitudine, Costin Telehuz, fermier și fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, trage un semnal de alarmă. Invitat la emisiunea „Agricultura la Raport” de pe Agro TV, acesta a explicat că noua arhitectură europeană va muta responsabilitatea deciziei către statele membre. Practic, România va fi nevoită să decidă singură cum împarte resursele limitate între subvențiile directe și investițiile necesare modernizării fermelor.

Sacrificăm modernizarea pentru subvenții?

Telehuz avertizează că, în fața unui buget mai strâmt, guvernele vor fi tentate să protejeze plățile directe pentru a evita tensiunile sociale.

Deoarece România nu a atins încă nivelul de convergență externă și nu se află la media UE, o reducere a subvențiilor ar reprezenta un risc politic major pentru orice ministru, inclusiv pentru Florin Barbu.

Citește și:

Astfel, există temerea reală că investițiile vor fi „tăiate” pentru a menține stabilitatea plăților pe suprafață sau pe cap de animal.

O altă schimbare aflată pe masa negocierilor vizează plafonarea sprijinului direct la 100.000 de euro pe an pentru fiecare exploatație.

Plafonarea subvențiilor pentru marii fermieri?

Telehuz consideră că această măsură are șanse mari să treacă, fiind mult mai ușor de justificat politic limitarea veniturilor pentru un grup restrâns de mari producători, decât tăierea fondurilor pentru masa largă a fermierilor mici.

Rămâne însă de văzut câtă libertate vor avea statele membre în a decide pragul exact de la care se aplică această limitare.

În final, riscul major rămâne clar: într-un context de austeritate bugetară europeană, banii destinați modernizării agriculturii românești riscă să fie primii sacrificați.

Această tendință ar putea frâna dezvoltarea sectorului, forțând autoritățile de la București să navigheze într-un echilibru fragil între presiunea subvențiilor curente și nevoia vitală de investiții pe termen lung.