Vicepreședintele CSM Claudiu Sandu a criticat sondajul despre percepția justiției: „Mai rău ca înainte de 1989”

Exista măcar o etică minimă în prezentarea faptelor?

Claudiu Sandu, vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a lansat o critică aspră la adresa unui studiu intern realizat de instituția pe care o reprezintă. Magistratul susține că rezultatele prezentate public de CSM reflectă o imagine distorsionată asupra modului în care cetățenii percep sistemul judiciar.

Într-o postare publicată pe rețelele de socializare, procurorul a comparat actuala abordare instituțională cu practicile din perioada comunistă, sugerând că atunci cel puțin se păstra un rest de integritate în prezentarea realității, spre deosebire de ziua de astăzi.

Discuția a pornit de la analiza unui raport elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii, care evaluează gradul de mulțumire al publicului față de funcționarea instanțelor. Conform documentului menționat, aproximativ 75% dintre respondenți și-au exprimat un entuziasm ridicat față de actul de justiție. Această reacție surprinzătoare a consolidat convingerea magistratului că cifrele comunicate oficial nu corespund cu percepția reală a baroului și a opiniei publice largi.

În plus, Claudiu Sandu a atras atenția asupra modului în care CSM a comentat recent un raport emis de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, care analizează starea justiției din România. Instituția magistraților a subliniat în comunicatele sale că documentul american confirmă progresele semnificative înregistrate în domeniul administrării dreptului. Totuși, în urma unei lecturi atente, vicepreședintele CSM a constatat că tonul evaluărilor americane nu era deloc favorabil sau laudativ, ci mai degrabă rezervat.

Aceasta a generat o întrebare retorică legată de existența unei moralități profesionale în momentul în care se difuzau astfel de interpretări optimiste către public.

Magistratul a recunoscut faptul că unele date negative din rapoartele internaționale pot fi supradimensionate sau exagerate în anumite domenii de activitate. Cu toate acestea, prezentarea simultană a unui nivel de satisfacție a cetățenilor care se apropie de perfectiune i se pare lui Sandu o inițiativă lipsită de seriozitate.

El evidențiază contradicția majoră dintre două tipuri de cercetări: pe de o parte, un sondaj care indică o încredere sub 25% în instituțiile judiciare, iar pe de alta, studiul CSM care arată o mulțumire de până la 75% față de modul în care se administrează dreptul.

Această discrepanță statistică este descrisă de procuror ca fiind una dintre cauzele confuziei publice.

Sandu amintește de epoca de dinainte de 1989!

Referindu-se la contextul istoric, Sandu amintește de epoca anterioară anului 1989, perioadă în care datele statistice erau manipulate anual pentru a demonstra satisfacția omului socialist cu realitatea impusă. Planurile cincinale de atunci se bazau pe cifre spectaculoase, fără nicio legătură cu viața concretă a oamenilor, deși fiecare individ își trăia propria experiență zilnică. Vicepreședintele CSM se întreabă dacă societatea românească a revenit la aceleași mecanisme de falsificare a adevărului.

Mai mult, el afirmă că, dacă ne orientăm conform minciunilor difuzate de anumite posturi de televiziune sau de influențatori pe platformele digitale, am fi depășit deja standardele din perioada comunistă.

În trecut, susține Sandu, exista o minimală etică în prezentarea faptelor. În prezent, persoanele percepute ca fraudatori sunt promovate ca modele de cinste, fiind susținute public de cetățeni manipulați prin campanii de dezinformare televizate sau online. El citează exemple concrete, precum pedofilii care își înființează culturi religioase private, predicând mesajul divin. Dacă conceptul de știri false ar fi considerat o infracțiune penală, numeroși creatori de conținuri digitale ar se afla în spatele gratiilor. Din cauza absenței oricărei măsuri coercitive din partea statului, procesul de disoluție instituțională continuă neîntrerupt.

Procurorul atrage atenția că, în sistemul actual, orice minciună poate fi prezentată ca un adevăr absolut, fără consecințe pentru autor.

De aici rezultă furia celor care se simt înșelați, fiind normal ca o persoană să primească loviturile și să păstreze banii obținuți fraudulos. Numărul celor corupți care au scăpat cu suma primită în schimbul favorizării este considerabil. Capacitatea de a distinge binele de rău s-a erodat, iar justiția nu face excepție de la această regulă generală.

Oamenii simt adevărul intuitiv, dar instituțiile oferă statistici ciclice care ar uimi prin optimismul lor țările cele mai democratice, dacă ar fi veridice.

Ca punct de referință extern, un studiu realizat de Institutul Inscop, publicat în februarie 2026, contrazice direct optimismul CSM. Acesta relevă faptul că șapte din zece români, adică 70,5%, au foarte puțină încredere sau nicio încredere în sistemul judiciar.

Mai mult, peste două treimi din populație, reprezentând 67,4%, consideră că sistemul de justiție nu este independent.

Aceste date subliniază decalajul dintre imaginea promovată de conducerea CSM și percepția majoritară a cetățenilor, consolidând argumentul lui Claudiu Sandu privind necesitatea unei revizuiri sincere a modului în care se comunică rezultatele activității instanțelor.