Via Transilvanica: Frumusețea uitată a peisajelor rurale românești

Via Transilvanica: Salvarea satelor românești este posibilă?

Alin Uşeriu, Via Transilvanica: Zona noastră rurală este una dintre ultimele peisaje agroculturale din Europa care încă mai funcţionează.

România este o Elveţie a Europei de Est Miruna Diaconu 69 29.04.2026, 00:07 Tweet Mail ♦ Alin Uşeriu este de părere că atât companiile, cât şi statul ar trebui să se implice mai mult în salvarea zonelor rurale din ţară şi nu doar pentru a atrage turiştii, ci şi pentru a crea contextul potrivit astfel încât aceste comunităţi să se dezvolte şi, poate, să îi atragă înapoi pe cei care au plecat.

Unul dintre cele mai importante patrimonii de care dispune România este chiar peisajul său agrocultural care începe să dispară în lipsa unor măsuri concrete de valorificare şi păstrare a lui.

Alin Uşeriu, unul dintre iniţiatorii proiectului Via Transilvanica, proiectul menit să salveze şi să promoveze zonele rurale ale României, spune că proiectul nu e gândit ca un motor de dezvoltare agresivă a zonelor pe care le străbate, ci îşi propune tocmai să conserve actualul peisaj. Fiecare comunitate are nevoie de reprezentare, aşa cum în Italia un sat face cea mai bună brânză sau în Germania cel mai bun cârnat, exact aşa cred eu că marfa pe care o are România e cea mai simplă, cea mai rurală.

Zona noastră rurală este una dintre ultimele peisaje agroculturale din Europa care încă mai funcţionează. România este o Elveţie a Europei de Est, spune Alin Uşeriu.

Mai putem salva satele românești?

Alin Uşeriu, unul dintre iniţiatorii proiectului Via Transilvanica: „Noi nu făceam acest proiect dacă totul în zona rurală era bine, dar noi cerem sprijinul pentru a găsi cele mai bune soluţii să salvăm un peisaj agrocultural care este parte din identitatea noastră”. Via Transilvanica nu are doar o com­ponentă turistică, ci şi socială.

Proiectul se întinde pe o lungime de 1.500 de kilometri, a pornit ca unul turistic, străbate peste 130 de unităţi admi­nistrativ-teritoriale şi numără peste 40.000 de călători în fiecare an.

Întregul traseu poate fi parcurs în circa trei luni, însă mulţi oameni nu reuşesc să îl facă dintr-odată şi îl parcurg pe porţiuni.

Există turişti străini care fac traseul în mai multe etape şi ei vin de câteva ori în România tocmai pentru a parcurge întreaga Via Transilvanica. Traseul atrage şi mulţi turişti străini veniţi din Europa, Australia şi America.

Cum poate Via Transilvanica revitaliza zonele rurale din România?

La popularitatea traseului a contribuit şi apariţia sa în publicaţii internaţionale. Totuşi, odată cu deschiderea traseului, proiectul a luat şi valenţe sociale şi economice.

Cel mai important lucru care se întâmplă pe traseu este valoarea economică a traseului, adică oamenii duc nişte bani în comunităţile care sunt într-un declin, mai ales zona rurală a României.

Toată lumea începe să conştientizeze că este într-un pericol real şi cu fiecare bănuţ care ajunge acolo, ne-am gândit că fiecare sat poate să fie salvat, explică el.

Construcţia drumului a costat 1,7 mi­lioane de euro pentru toţi cei 1.500 de kilometri, cu 400 de tone de andezit sculptate.

La fie­care kilo­metru se găseşte o bornă din an­dezit sculp­tată indi­vidual, borne care formează probabil una dintre cele mai lungi galerii de artă din lume şi care însoţesc călătorii pe tot parcursul drumeţiei. Anul trecut, Via Transilvanica a mai adăugat un nou segment, anume Terra Borza Teutonica, care are circa 170 de kilometri. Primul tronson din extindere conectează 14 unităţi administrativ-te­ritoriale din judeţul Braşov. Totuşi, traseul are nevoie constantă de întreţinere, dar au fost dezvoltate şi alte proiecte sub umbrela Via Transilvanica.