USR și PNL cer revocarea numirilor la radioul public și TVR, acuzând ilegalitate

Ce a determinat contextul politic al disputei din 8 septembrie?

Deputații din USR și PNL au inițiat, marți, o procedură juridică complexă menită să anuleze deciziile luate de Birourile Permanente ale celor două camere ale Parlamentului, prin care au fost desemnați directori generali interimari la Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) și Societatea Română de Televiziune (SRTv). Aceste acțiuni vizează în principal revocarea hotărârilor adoptate cu încălcarea normelor legale în vigoare.

Cea mai recentă mișcare a fost înregistrarea unei plângeri prealabile, prin care s-a solicitat anularea actelor administrative emise în data de 8 septembrie 2026.

Documentele respective au fost emise sub numerele de înregistrare 3 și 4, având ca bază juridică articolul 46, alineatul (8), din Legea nr. 41/1994, care reglementează organizarea și funcționarea entităților media de stat.

Reprezentanții celor două partiene argumentează că condiția esențială pentru activarea acestui mecanism legal nu a fost îndeplinită, deoarece nu a existat nicio ședință comună a Camerelor reunite care să fi eșuat din cauza lipsei cvorumului legal necesar.

Ce defecte a mai menționat Dimitriu?

Alexandru Dimitriu, deputat USR și membru al Comisiei juridice a Camerei Deputaților, a explicat într-un comunicat comun al formațiunilor că s-a demarat procesul în contencios administrativ. El a subliniat că, prin aceste numiri interimare, majoritatea formată din PSD și AUR a comis un abuz semnificativ în cadrul Birourilor Permanente reunite.

Dimitriu a mai menționat că aceleași defecte procedurale au apărut și atunci când s-a decis, într-un mod considerat intempestiv, ilegal și neconstituțional, modificarea structurii Birourilor Permanente, manevră realizată tocmai pentru că știau că nu dispuneau de majoritatea necesară în plenul reunit.

Partenerii de coaliție susțin că parlamentarii au fost privați de dreptul fundamental de a vota și de a se pronunța asupra numirii președintelui Consiliului de Administrație al SRTv, persoană care exercita simultan și atribuțiile de director general, precum și asupra echivalentului de la SRR. Argumentele invocate în această sesizare sunt identice cu cele formulate în cererea adresată Curții Constituționale privind Hotărârea Parlamentului nr. 4/2026.

Un aspect important clarificat în documente este faptul că nu se pune în discuție profesionalismul sau calitățile tehnice ale persoanei numite în funcția de director general al SRTv. Dezbateria se concentrează exclusiv pe competența forului care a emis numirea și pe respectarea riguroasă a condițiilor legale impuse de legislație.

Cele două formațiuni politice au reamintit o decizie anterioară a instanței de excepție, respectiv Hotărârea nr. 428/2021, în care Curtea Constituțională a stabilit natura strict limitativă a intervenției unei conduceri interimare la radio și televiziunea publice. Potrivit acestei jurisprudențe, pentru a putea aplica prevederile menționate anterior din Legea 41/1994, trebuie să fie îndeplinite cumulativ două condiții specifice: prima presupune demiterea consiliului de administrație ca urmare a respingerii de către Parlament a raportului anual de activitate, însoțit de contul de execuție bugetară; a doua condiție este imposibilitatea întrunirii plenului Camerelor reunite din cauza lipsei cvorumului legal, situație care ar justifica numirea unui nou consiliu de administrație.

Cum s-a desfășurat contextul politic al disputei?

Contextul politic al acestei dispute a avut loc în urma voturilor din 8 septembrie, când Birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului au aprobat conduceri interimare la Televiziunea Publică și la Radioul Public. În urma acestor decizii, jurnalista Sorina Matei a preluat temporar conducerea Societății Române de Televiziune (SRTV), în timp ce Răzvan Dincă a fost instalat în fruntea Societății Române de Radiodifuziune (SRR).

Dezbaterea continuă să genereze tensiuni între formațiunile parlamentare, fiecare parte invocând argumente juridice complexe pentru a-și susține poziția. USR și PNL insistă pe caracterul formal al încălcărilor, considerând că mecanismul de urgență a fost activat abuziv, fără a exista o necesitate reală dictată de lege.

În același timp, majoritatea de guvernare pare să se bazeze pe o interpretare extinsă a posibilităților de acțiune în absența unui quorum complet, ignorând, potrivit opoziției, condiția preliminară a demiterii consiliilor de administrație anterioare.

Această dispută marchează un capitol important în relația dintre puterea legislativă și media de stat, unde fiecare mișcare procedurală este analizată la microscop de juristi și politicieni. Sesizarea la Curtea Constituțională și plângerea în instanțele de contencios administrativ constituie pilonii principali ai strategiei USR și PNL de a invalida statusul actual al conducerilor interimare, sperând la o revizuire judiciară a legalității actelor emise la finalul lunii septembrie 2026.