PISA, oglinda unei generații derutate?

Traian Băsescu a oferit o explicație neașteptată pentru ascensiunea politică a lui George Simion.

Într-o analiză tranșantă făcută în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, fostul președinte a pus succesul liderului AUR în strânsă legătură cu rezultatele alarmante ale elevilor români la testele PISA.

Deși Băsescu a fost categoric în a spune că nu vede în Simion un lider de talie intelectuală sau morală, a recunoscut că acesta este un jucător politic extrem de eficient, capabil să capitalizeze pe fondul unei populații tot mai puțin pregătite să filtreze mesajele populiste.

Argumentul lui Băsescu prinde contur dacă ne uităm la cifrele publicate de OECD pe 8 septembrie 2026. Testele PISA, care măsoară capacitatea tinerilor de 15 ani de a gândi critic și de a aplica cunoștințele în viața reală, au scos la iveală o realitate dureroasă: România este sub media statelor dezvoltate la matematică, lectură și științe.

Cifrele care conturează declinul!

Statisticile din 2025 arată că doar 48% dintre elevii noștri ating pragul minim de competență la matematică, în timp ce la lectură procentul este de 52%, iar la științe de 54%. Prin comparație, media OECD este mult mai sus: 65% la matematică, 69% la lectură și 74% la științe. Mai mult, tendința este de scădere continuă. Față de 2022, am pierdut teren la toate capitolele, iar la lectură prăbușirea este de 16 puncte – echivalentul unui an întreg de școală pierdut.

Practic, suntem mai jos decât eram în 2015.

Testarea a vizat un eșantion de 7.725 de elevi, reprezentativ pentru cei 172.000 de tineri de 15 ani din țară.

Critici la adresa sistemului post-decembrist?

Deși legătura dintre scorurile PISA și votul pentru AUR nu este una demonstrată științific, Băsescu insistă că mediocritatea academică a creat terenul fertil pentru succesul unor politicieni care nu au nevoie de substanță pentru a convinge.

Analiza fostului președinte a stârnit dezbateri aprinse. Un comentator, Ciprian, a punctat pe 19 septembrie 2026 că problema este mult mai profundă și că Băsescu însuși ar face parte din sistemul care a generat acest declin.

Potrivit acestuia, după 1989, puterea a fost confiscată de „linia a treia și a patra a nomenclaturii” – șoferi, electricieni sau bișnițari care au promovat mediocritatea pentru a-și păstra privilegiile.

Această „elită” de conjunctură, susținută de interese externe, a dus la degradarea sistematică a educației și sănătății, lăsând țara vulnerabilă în fața populismului.