Studiu ASE: tichetele de masă ar trebui majorate la 50 de lei

44,86 lei în septembrie 2026!

Analiza academică propune creşterea valorii tichetelor de masă la 50 lei pe zi, prin reformarea mecanismului de indexare

Un studiu elaborat de cercetători de la Academia de Studii Economice (ASE) susţine necesitatea majorării valorii tichetelor de masă de la 45 de lei la aproximativ 50 de lei, o ajustare necesară pentru a reflecta corect evoluţia preţurilor alimentelor. Autorii documentului identifică o eroare structurală în formula actuală de indexare, care compară ritmurile de creştere a preţurilor din perioade consecutive, în loc să măsoară majorarea efectivă a acestora.

Această metodologie greşită duce la îngheţarea valorii nominale a tichetului chiar şi atunci când inflaţia alimentară continuă să crească, deşi într-un ritm mai lent.

Cristian Păun, economistul care a condus analiza, a explicat că, în absenţa unei corecţii legislative, tichetele de masă rămân subvalorizate faţă de costurile reale de alimentaţie. El a subliniat că, dacă se renunţă la contribuţia la asigurările de sănătate pe aceste instrumente, se pot elibera aproximativ 4,50 lei care ar putea fi redirecţionaţi spre creşterea valorii tichetului, fără a impune o sarcină suplimentară directă asupra angajatorilor.

Această abordare ar îmbunătăçi puterea de cumpărare a beneficiarilor, fără a mari semnificativ costurile operatorilor.

Problema fundamentală identificată de studiu rezidă în modul în care Legea nr. 165/2018, articolul 32, impune indexarea semestrială a tichetelor de masă bazată pe indicele preţurilor de consum la mărfurile alimentare. Totuşi, normele metodologice din Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018, articolul 33, aplică o formulă care divide media indicilor lunari ai unui semestru prin media din semestrul precedent.

Această metodă nu măsoară cât au crescut preţurile, ci doar dacă ritmul lor s-a accelerat sau a încetinit.

Consecinţa practică este că, în perioade de dezinflaţie, când preţurile continuă să crească, dar mai lent decât înainte, raportul calculat iese subunitar, ceea ce ar trebui să duce la scăderea valorii tichetului.

Cu toate acestea, clauza de neregresie prevăzută în lege împiedică această reducere, ceea ce rezultă într-o îngheţare a valorii nominale, în loc de o ajustare corectă la realitatea inflaţionistă.

În contextul datelor actuale, aplicarea acestei formule în septembrie 2026 a generat o valoare calculată de 44,86 lei, sub pragul de 45 de lei în vigoare, ceea ce a condus la menţinerea nivelului anterior. Totuşi, studiul evidenţiază că preţurile alimentelor au crescut cu 7,75% într-un an, o cifră care justifică o majorare a tichetului pentru a păstra puterea de cumpărare a beneficiarilor.

Propunerea centrală a cercetătorilor ASE include o reformă a formulei de indexare, astfel încât aceasta să se bazeze pe evoluţia efectivă a preţurilor alimentelor, şi nu pe variaţia ritmului inflaţionist. În plus, se sugerează introducerea unei componente suplimentare care să țină cont de dinamica reală a veniturilor salariale, calculate pe o perioadă de trei ani. Această abordare ar asigura o corelaţie mai precisă între costurile de viaţă şi valoarea tichetului.

În scenariul principal analizat în studiu, valoarea tichetului de masă ar creşte de la 45 de lei la 50,05 lei pe zi.

Această ajustare ar putea genera anual o valoare adăugată brută suplimentară de aproximativ 2,4 miliarde de lei şi ar putea susţine echivalentul a 18.100 de locuri de muncă în plus.

Într-un alt scenariu, considerat mai ambiţios, valoarea tichetului ar ajunge la 50,54 lei pe zi, cu un impact economic estimat la aproximativ 2,6 miliarde de lei şi 19.800 de locuri de muncă echivalente.

Aceste cifre subliniază potenţialul economic al unei politici corecte de indexare.

Cristian Păun a subliniat că, pe lângă corectarea formulei, este esenţial să se includă în calcul şi evoluţia veniturilor salariale.

Astfel, ajustarea valorii tichetelor ar ţine cont de situaţia economică generală şi de capacitatea reală a angajatorilor de a acorda aceste instrumente.

El a menţionat că preţurile alimentelor trebuie să rămână baza principală de calcul, dar că ar trebui adăugat un indicator legat de productivitatea muncii, pentru a evita stresarea excesivă a firmelor.

El a menţionat că preţurile alimentelor trebuie să rămână baza principală

Această abordare echilibrată ar permite o sustenabilitate pe termen lung a mecanismului.

Un alt aspect criticat în studiu este regimul fiscal aplicat tichetelor de valoare. Păun a afirmat că impozitarea actuală diminuează rolul acestor instrumente ca mijloace de politică publică şi le face mai puţin atractive pentru angajatori.

Tichetele sunt supuse impozitării la acordare, iar bunurile şi serviciile achiziţionate cu ele sunt, la rândul lor, supuse taxării.

Această dublă taxare este considerată nejustificată, iar studiul propune o revizuire a regimului fiscal astfel încât tichetele să fie impozitate doar o dată, fie la acordare, fie la cheltuire, dar nu ambele.

Această schimbare ar îmbunătăçi atractivitatea instrumentului pentru companii.

În ceea ce priveşte voucherele de vacanţă, cercetătorii au analizat impactul reducerii valorii acestora de la 1.600 la 800 de lei. Această măsură a fost însoţită de o scădere a volumului voucherelor cu 59,3% în 2025.

Contribuţia estimată la PIB a scăzut de la 0,103% în 2024 la 0,036% în 2025.

Analiza econometrică arată că această restricţionare este asociată cu aproximativ 951.600 de sosiri şi 1,04 milioane de înnoptări mai puţine ale turiştilor români, comparativ cu scenariul în care regimul anterior ar fi continuat.

Autorii precizează că aceste rezultate reprezintă abateri faţă de o traiectorie contrafactuală, nu pierderi cauzale demonstrate, dar indică o tendinţă clară de scădere a activităţii turistice interne.

Păun a apreciat că valoarea voucherelor de vacanţă ar trebui corelată cu costul unui sejur real pentru o familie, inclusiv în cazul familiilor cu copii. El a sugerat o posibilă majorare a plafonului de deductibilitate fiscală, dar a subliniat necesitatea unor calcule bazate pe costurile efective de cazare. Această abordare ar asigura o politică turistică mai coerentă şi mai echitabilă.

Referitor la tichetele sociale de hrană, economistul a atras atenţia asupra reducerii sprijinului acordat persoanelor vulnerabile. În 2025, aceste tichete au fost acordate în doar două tranşe, faţă de şase în perioadele anterioare. Numărul beneficiarilor a scăzut dramatic, de la aproximativ 2,5 milioane la 1,12 milioane. Contribuţia economică estimată a acestor tichete a fost de 0,033% din PIB, iar numărul locurilor de muncă echivalente susţinute s-a situat la aproximativ 6.600.

Păun a considerat că renunţarea la acest instrument în perioade de inflaţie puternică este o decizie nedreaptă, deoarece lasă deoparte persoanele cu probleme sociale, chiar dacă se urmăreşte echilibrarea bugetară.

În contrast, tichetele de masă au demonstrat un impact economic semnificativ în 2025. Acestea au susţinut o valoare adăugată brută de 21,089 miliarde de lei, echivalentul a 1,10% din PIB, şi au generat aproximativ 161.000 de locuri de muncă echivalente.

Valoarea totală a tichetelor emise anul trecut a atins 18,375 miliarde de lei, în creştere cu 12,9% faţă de 2024. Aceste date subliniază rolul central al tichetelor de masă în economia naţională şi justifică necesitatea unei indexări corecte.

Concluziile acestui studiu au fost prezentate public marţi, 27 octombrie, în cadrul celei de-a doua ediţii a Policy & Impact Forum.

Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET), în parteneriat cu Academia de Studii Economice şi cu sprijinul Ambasadei Franţei în România.

Discuţiile au evidenţiat necesitatea unei reforme legislative urgente pentru a corecta formula de indexare şi a îmbunătăçi regimul fiscal al tichetelor de valoare.