Cât de bine ne înțelegem cu Parisul?

Într-o analiză sociologică comandată de Ambasada Franței și realizată de INSCOP Research, o majoritate covâștoare de tineri români privește cu ochi buni relațiile cu Parisul.

Concret, 86,3% dintre cei intervievați consideră legăturile dintre cele două țări ca fiind bune: 16,9% le califică drept foarte bune, iar 69,4% ca destul de bune.

În schimb, doar 10,8% le văd într-o lumină proastă (7,6% destul de proaste și 3,2% foarte proaste). Dincolo de această bază solidă de simpatie, cifrele trădează însă și un vizibil deficit de cunoaștere în detaliu.

Nicolas Warnery, ambasadorul Franței în România, a punctat că rezultatele vin mănușă pentru ajustarea strategiei de comunicare.

„Ne permit să înțelegem mai bine cum este percepută activitatea noastră și să ne adaptăm mesajele corespunzător”, a declarat diplomatul.

Unde se face simțită prezența Franței?

Planul vizează o vizibilitate mai crescută a prezenței franceze, nu doar prin mediatizarea acțiunilor, ci și prin explicarea limpede a obiectivelor, a rezultatelor obținute și a modului în care toate acestea sudează parteneriatul bilateral.

Întrebați unde anume își pune Franța amprenta cel mai puternic în România, aproape o treime dintre tineri mizează pe cultură. Urmează îndeaproape economia și investițiile (26,6%), educația și cercetarea (24,1%), securitatea și apărarea (23,5%), dar și diplomația (22,5%). Doar 1,2% au menționat alte domenii, în timp ce 4,8% n-au dat o preferință clară, iar 5,9% au ridicat din umeri la „nu știu”.

Capitolul alianțe militare aduce cifre și mai interesante. Un impresionant 80,2% dintre participanți spun răspicat că se pot baza pe Franța dacă securitatea națională ne-ar fi pusă în pericol.

Mai exact, 35% sunt total de acord, iar 45,2% oarecum de acord. La polul opus, 15,9% se declară în dezacord (6,7% oarecum și 9,2% total), iar 3,9% au preferat să nu răspundă.

Când vine vorba însă de prezența efectivă a militarilor francezi pe sol românesc, apele sunt destul de tulburi.

Știm sau nu de trupele franceze?

Sub 10% dintre tineri se laudă căști stăpâni pe subiect.

În timp ce 39,3% știu că trupele franceze sunt aici, dar au habar de puține detalii, 50,4% habar n-aveau de acest lucru, iar 0,7% n-au dat niciun răspuns.

Totuși, puși să cântărească impactul acestor trupe asupra siguranței noastre, 64,7% recunosc că ele contează enorm (14,1% în foarte mare măsură și 50,6% în destul de mare măsură). Din tabăra a doua, 31,9% cred că aportul este minor (22% destul de mică și 9,9% foarte mică/deloc), iar 3,5% au mizat pe „nu știu”.

Remus Ștefureac, șeful INSCOP Research, a pus punctul pe i: „Franța este văzută ca un aliat de încredere în NATO, dar avem o discrepanță clară între încrederea uriașă și lipsa de informare despre trupele franceze de pe teren. E o oportunitate uriașă de a schimba această percepție printr-o comunicare mult mai transparentă.”

Studiul a fost cules metodologic între 8 și 24 septembrie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de tineri români cu vârste între 18 și 30 de ani. Eroarea maximă tolerată este de ±3,10%, la un nivel de încredere de 95%.