Cât de bine ne înțelegem cu Parisul?
Într-o analiză sociologică comandată de Ambasada Franței și realizată de INSCOP Research, o majoritate covâștoare de tineri români privește cu ochi buni relațiile cu Parisul.
Știri de ultimă oră
Transferurile elevilor în vacanță au fost legale, deși au stârnit nemulțumiri
Nicușor Dan întâlnește Elbridge Colby, coordonatorul retragerii trupelor americane din Europa
Pariuri în România: piața, istoria și noii jucători
Texasul votează altfel: Talarico, primul democrat în Senat după 38 de aniConcret, 86,3% dintre cei intervievați consideră legăturile dintre cele două țări ca fiind bune: 16,9% le califică drept foarte bune, iar 69,4% ca destul de bune.
În schimb, doar 10,8% le văd într-o lumină proastă (7,6% destul de proaste și 3,2% foarte proaste). Dincolo de această bază solidă de simpatie, cifrele trădează însă și un vizibil deficit de cunoaștere în detaliu.
Nicolas Warnery, ambasadorul Franței în România, a punctat că rezultatele vin mănușă pentru ajustarea strategiei de comunicare.
„Ne permit să înțelegem mai bine cum este percepută activitatea noastră și să ne adaptăm mesajele corespunzător”, a declarat diplomatul.
Unde se face simțită prezența Franței?
Planul vizează o vizibilitate mai crescută a prezenței franceze, nu doar prin mediatizarea acțiunilor, ci și prin explicarea limpede a obiectivelor, a rezultatelor obținute și a modului în care toate acestea sudează parteneriatul bilateral.
Întrebați unde anume își pune Franța amprenta cel mai puternic în România, aproape o treime dintre tineri mizează pe cultură. Urmează îndeaproape economia și investițiile (26,6%), educația și cercetarea (24,1%), securitatea și apărarea (23,5%), dar și diplomația (22,5%). Doar 1,2% au menționat alte domenii, în timp ce 4,8% n-au dat o preferință clară, iar 5,9% au ridicat din umeri la „nu știu”.
Capitolul alianțe militare aduce cifre și mai interesante. Un impresionant 80,2% dintre participanți spun răspicat că se pot baza pe Franța dacă securitatea națională ne-ar fi pusă în pericol.
Mai exact, 35% sunt total de acord, iar 45,2% oarecum de acord. La polul opus, 15,9% se declară în dezacord (6,7% oarecum și 9,2% total), iar 3,9% au preferat să nu răspundă.
Când vine vorba însă de prezența efectivă a militarilor francezi pe sol românesc, apele sunt destul de tulburi.
Știm sau nu de trupele franceze?
Sub 10% dintre tineri se laudă căști stăpâni pe subiect.
În timp ce 39,3% știu că trupele franceze sunt aici, dar au habar de puține detalii, 50,4% habar n-aveau de acest lucru, iar 0,7% n-au dat niciun răspuns.
Totuși, puși să cântărească impactul acestor trupe asupra siguranței noastre, 64,7% recunosc că ele contează enorm (14,1% în foarte mare măsură și 50,6% în destul de mare măsură). Din tabăra a doua, 31,9% cred că aportul este minor (22% destul de mică și 9,9% foarte mică/deloc), iar 3,5% au mizat pe „nu știu”.
Remus Ștefureac, șeful INSCOP Research, a pus punctul pe i: „Franța este văzută ca un aliat de încredere în NATO, dar avem o discrepanță clară între încrederea uriașă și lipsa de informare despre trupele franceze de pe teren. E o oportunitate uriașă de a schimba această percepție printr-o comunicare mult mai transparentă.”
Studiul a fost cules metodologic între 8 și 24 septembrie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de tineri români cu vârste între 18 și 30 de ani. Eroarea maximă tolerată este de ±3,10%, la un nivel de încredere de 95%.
Alte știri:
Sursă: G4Media

