Cât de grav este deficitul pe Dunăre?

Seceta prelungită continuă să țină Dunărea la cote alarmante. La intrarea în țară, debitul fluviului se menține la niveluri extrem de scăzute, în ciuda unei ușoare creșteri consemnate recent.

Potrivit prognozelor emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru perioada 23–30 octombrie 2026, apa va curge la graniță cu aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă.

Diferența față de normalitate este uriașă. Media multianuală a lunii octombrie atinge în mod obișnuit 3.900 de metri cubi pe secundă, ceea ce înseamnă că acum ne confruntăm cu un debit de numai 36% din această valoare.

În sectorul Baziaș, fluxul va staționa la 1.300 de metri cubi pe secundă în primele cinci zile ale intervalului, urmând să urce moderat abia ulterior.

Ce arată estimările pentru restul lunii?

Mai jos de Porțile de Fier, hidrometrii raportează o stabilitate pe segmentul Gruia–Corabia.

Între Turnu Măgurele și Tulcea, specialiștii se așteaptă la o creștere discretă în prima parte a intervalului, urmată de o majorare ușoară a debitului pe întregul sector.

Pentru întreg parcursul lunii octombrie, INHGA a calculat un debit maxim de 1.600 de metri cubi pe secundă la intrarea în țară, în timp ce pragul minim ar putea coborî până la 1.200 de metri cubi pe secundă. Cifrele confirmă tabloul unui deficit hidrologic sever.

Nici râurile interioare nu o duc mai bine.

Unde sunt cele mai secetoase bazine hidrografice?

Debitele medii zilnice stagnează în mare parte, însă pe cursurile de apă din bazinele Oltului superior și mijlociu, Vedea, Argeș, Ialomița, Siret, Prut și din zona Dobrogea este prognozată o scădere chiar din prima zi a intervalului.

La nivelul întregii luni octombrie, hidrologii estimează că majoritatea râurilor vor avea debite de 30%–50% din mediile multianuale.

Vor exista însă și excepții: pe Vișeu, Someșul Mare, Prahova, dar și în zonele superioare ale Oltului și Bistriței, volumele de apă vor atinge între 50% și 80% din normal.

La polul opus, seceta va lovi cel mai tare pe râurile din bazinele Râmnicu Sărat și Bârlad, precum și în Dobrogea, unde debitele vor scădea sub 30% din mediile istorice. Aceleași date vin să confirme că problema apei afectează deopotrivă fluviul principal și toți afluenții săi.