Digitalizarea șahului românesc: un tun de 3 milioane de euro?!

O sumă amețitoare, aproape 3 milioane de euro, a fost alocată pentru digitalizarea șahului românesc.

Știri de ultimă oră

Denis Drăguș exclus din lotul naționalei pentru meciul cu MoldovaCinci persoane rănite, inclusiv un copil, în accident cu poliția în SibiuServiciile secrete europene avertizează: atac rus iminent împotriva NATOContinuitate: Băsescu, critic la adresa lui Mureșan: „Știe carte, dar trebuie să taie din cheltuieli

Contractul, cel mai mare de acest gen, a fost atribuit unei firme IT deținute de un fost membru al Federației Române de Șah, stârnind deja controverse.

Un adevărat meci de șah, cu mize financiare uriașe, se joacă pe scena europeană, iar ecourile sale au ajuns până la bugetul Federației Române de Șah. Firma IT a unui fost membru al Federației a obținut un contract de aproape 3 milioane de euro, o sumă care ridică semne de întrebare.

Proiectul vizează o transformare digitală amplă, promițând să aducă aproape fiecare aspect al activității Federației într-un portal online.

Legături și finanțări: Cine beneficiază?

Acesta ar include conturi noi pentru cluburi, jucători, antrenori și arbitri, difuzarea competițiilor, organizarea de concursuri online, transmisiuni live ale partidelor de șah, dar și un sistem digital de rezervare.

Cu toate acestea, site-ul NISM, menit să fie piesa centrală a acestei digitalizări, nu a fost încă lansat.

Citește și:

Finanțarea proiectului, în valoare de 4,5 milioane de euro, a fost aprobată pe 25 iunie 2025.

Digitalizarea șahului: O criză energetică sau o mutare genială?!

Coincidența face ca Tiberiu Georgescu, cofondatorul firmei Chess Coders, cea care a primit contractul, să facă parte din conducerea Federației Române de Șah. Această situație ridică întrebări legitime privind transparența și etica atribuirii contractului.

Aceste cheltuieli vin într-un context economic delicat.

Metrorex, de exemplu, cel mai mare consumator de energie din București, se confruntă cu o situație fără precedent, fiind nevoit să reducă numărul trenurilor pentru a face economii în mijlocul crizei energetice.

Contrastul dintre aceste realități este izbitor și subliniază necesitatea unei gestionări responsabile a fondurilor publice.