România se apropie de 1.500 km de autostrăzi și drumuri expres, record pentru 2027

Ce arată datele recente despre infrastructura rutieră?

România se află în prezent la o distanță foarte mică de atingerea pragului simbolic de 1.500 de kilometri de infrastructură rutieră rapidă, formată din autostrăzi și drumuri expres. Deși rețeaua națională s-a extins considerabil în anul curent, bilanțul inaugurărilor din 2026 pare să nu fie pe deplin conform cu așteptările optimiste exprimate la început de an.

Numeroase sectoare strategice, inclusiv celebrul proiect al „autostrăzii cu tuneluri” pe traseul Margina – Holdea, vor fi probabil finalizate abia în 2027. Această reconfigurare a calendarului de livrare subliniază complexitatea operațiunilor de infrastructură din zona de vest a țării.

Extinderea rețelei de drumuri de mare viteză din România a ajuns la nivelul de aproape 1.500 de kilometri în 2026, o performanță care vine la peste cinci decenii de la punerea în funcțiune a primului astfel de tronson din istoria modernă a statului. Vorbim despre secțiunea A1 București – Pitești, cu o lungime de aproximativ 95 de kilometri, care a fost deschisă traficului în 1972. Viteza de dezvoltare a acestor căi de comunicație s-a accelerat semnificativ începând cu mijlocul anilor 2000.

Acest impuls a fost generat de o combinație de factori: alocarea fondurilor europene, acumularea de expertiză tehnică de către firmele de construcții, creșterea cerințelor economice și sociale ale României, precum și presiunea politică pentru implementarea rapidă a proiectelor majore de infrastructură.

Analizând datele din ultima perioadă, observăm că media anuală a kilometrilor inaugurați în intervalul 2020–2025 a fost de aproximativ 95 de kilometri de autostradă și drum expres pe an. Totuși, acest ritm nu a fost constant. În 2021, volumul inaugurărilor a fost modest, de circa 30 de kilometri, urmat de o ușoară creștere în 2022, cu puțin peste 50 de kilometri.

Punctul culminant al activității a fost atins în 2024, când au fost puse în exploatare 200,5 kilometri, cel mai bun rezultat din istoria recentă a infrastructurii rutiere românești.

În anul următor, 2025, s-au mai adăugat 146 de kilometri la rețea. La finalul acelui an, reprezentanții oficiali ai sectorului transporturilor manifestau un optimism exacerbat privind finalizarea proiectelor în derulare.

Cristian Pistol, atunci director general al CNAIR, a marcat finalul lunii decembrie 2025 cu o declarație entuziastă: „În anul 2025 am atins borna de 1.418 kilometri de drumuri de mare viteză! Anul acesta am deschis circulația pe încă 146 km de autostradă și drum expres. Anul viitor este și mai ambițios: în 2026 ținta este de 250 de kilometri noi!”.

Proiecțiile făcute la acea dată includeau, printre alte segmente, finalizarea a încă 125 de kilometri ai Autostrăzii Moldovei A7, închiderea inelului nordic al autostrăzii centurale A0, deschiderea porțiunii Tigveni – Curtea de Argeș de pe A1 Sibiu – Pitești (aproximativ 10 kilometri), sectorul Margina – Holdea de pe A1 Lugoj – Deva (13,5 kilometri), o prelungire de 68 de kilometri pe Autostrada Transilvania A3 și Drumul Expres Brăila – Galați, cu o lungime de 10,76 kilometri.

Situația de fapt la începutul lunii octombrie 2026 arată că rețeaua de drumuri rapide s-a apropiat de granița de 1.500 de kilometri. Această evoluție a fost posibilă datorită deschiderii, în luna august, a a încă 58 de kilometri.

Până la închiderea anului 2026 ce se va întâmpla?

Specific, au fost inaugurate două sectoare ale Autostrăzii Moldovei A7, situat între localitățile Adjud, Răcăciuni și Bacău, precum și tronsonul Zimbor – Poarta Sălajului de pe Autostrada Transilvania A3.

Conform datelor furnizate de platforma specializată 130km. ro, care monitorizează proiectele mari de infrastructură rutieră, la finalul lunii septembrie 2026, lungimea totală a rețelei de autostrăzi și drumuri expres din România a fost de 1.476 km.

În paralel, mai erau în curs de execuție 991 de kilometri, iar încă 321 de kilometri se aflau în faza de licitare.

Calendarul actualizat al aceleiași platforme sugerează că până la închiderea anului 2026, încă aproximativ 81 de kilometri de infrastructură rapidă ar putea fi puse în funcțiune. În consecință, diverse tronsoane inițial programate pentru 2026 au fost reprogramate pentru anul 2027. Un exemplu emblematic este proiectul cunoscut publicului larg ca „autostrada cu tuneluri”. Deși finalizarea acestui segment era așteptată în anul curent, inaugurarea oficială este acum plasată în anul următor.

Lucrările pe sectorul Margina – Holdea au implicat construirea de la zero a unei secțiuni noi cu o lungime de 9,13 kilometri, identificată ca lotul cu tuneluri. Aceasta se adaugă la cei aproximativ 4,5 kilometri deja realizați până în 2017 și menținuți în stare de conservare. Astfel, lungimea totală a acestui segment este de circa 13,5 kilometri.

Complexitatea tehnică a proiectului este ridicată, cauzată de prezența a două tuneluri, ale căror galerii totale depășesc 4,5 kilometri, plus numeroase viaducte și pasaje care compun traseul.

Detaliile tehnice revelă că Tunelul Mic are galerii cu lungimi de 367,5 metri și 415 metri, în timp ce Tunelul Mare dispune de galerii de 1.825 de metri și 1.985 de metri.

Un moment crucial în istoria acestui șantier a avut loc pe 18 septembrie 2026, când echipele de constructori români și bosniaci au anunțat finalizarea străpungerii galeriilor Tunelului Mare. Amintim că galerile Tunelului Mic au fost străpunse anterior, în 2025. Această etapă marchează încheierea uneia dintre cele mai grele componente ale lucrărilor subterane. Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor, prezent la șantier, a oferit o perspectivă asupra termenului limită pentru deschiderea traficului: prima jumătate a anului 2027.

Conform estimărilor constructorului, termenul ar fi luna martie, în vreme ce specialiștii din domeniul tehnic prognozează finalul lunii mai. Ministrul a subliniat: Mai este variabila aceasta, care ține de ce se va întâmpla pe șantier în această perioadă. Dar greul s-a făcut.

Străpungerea, mutarea acestei jumătăți de milion de metri cubi de pământ s-au realizat. Sigur, mai sunt lucruri care trebuie făcute, dar greul a trecut.