Reforma școlilor românești din Ucraina: 29 de licee din Cernăuți devin gimnazii

Ce este „Noua Școală Ucraineană”?

În anul 2027, sistemul educațional ucrainean va experimenta o transformare structurală majoră, care stârnește îngrijorare în comunitatea românească din regiunea Cernăuți.

Schimbarea fundamentală constă în trecerea de la structura sovietică de 11 clase la modelul european cu 12 clase, o măsură care se înscrie în eforturile de apropiere de standardele Uniunii Europene.

Totuși, nu toate cele 44 de licee actuale cu predare în limba română sau bilingve vor păstra statutul de liceu academic.

Din totalul acestor instituții, doar 15 vor deveni licee academice cu 12 clase, în timp ce celelalte 29 vor fi restructurate în gimnazii care se opresc la clasa a IX-a.

Reprezentanții comunității românești exprimă temerea că această restructurare va accelera procesul de asimilare și ucrainizare a tinerilor.

În răspuns, autoritățile locale din Cernăuți susțin că numărul total al instituțiilor unde se predă în limba română rămâne constant și că reforma afectează echitabil elevii de ambele etnii.

O echipă jurnalistă a TVR s-a deplasat în regiunea Cernăuți pentru a documenta impactul acestor schimbări asupra elevilor, cadrelor didactice și familiilor.

În localitatea Suceveni, situată la câțiva kilometri de granița cu România, elevele Maria și Alisa, înscrise în clasa a IX-a la liceul cu predare în română, se confruntă cu o realitate nouă. Începând cu anul viitor, cele două fete vor trebui să-și continue studiile într-o altă localitate. Instituția din Suceveni va pierde secțiunea liceală și va funcționa exclusiv ca gimnaziu.

Deși Maria și Alisa preferă să rămână în satul natal, alături de colegii și profesorii cunoscuți de ani de zile, reforma le impune să efectueze naveta zilnică către liceul academic din Carapciu, situat la aproximativ 10 kilometri distanță.

Într-o țară în stare de război, distanța nu constituie singurul obstacol. Alisa exprimă teama că o alarmă aeriană ar putea-o surprinde în drumul spre școală, departe de orice adăpost sigur.

Reforma, denumită „Noua Școală Ucraineană”, impune condiții stricte pentru ca o instituție să califice ca liceu academic.

Printre cerințe se numără: existența a cel puțin două clase pentru fiecare an de studiu, oferirea a minimum trei profiluri, dispunerea de o clădire proprie, un adăpost antiaerian, personal didactic calificat, laboratoare, acces la internet și facilități de transport sau internat.

În cazul Suceveni, directorul adjunct Valentin Plevan explică că numărul elevilor a scăzut semnificativ după invazia rusă din 2022 și că școala nu îndeplinește toate cerințele tehnice și de infrastructură necesare pentru transformarea în liceu academic.

Investițiile necesare pentru echiparea laboratoarelor moderne de fizică și chimie ar necesita fonduri considerabile.

Profesoara de istorie Eva Sucevan, care predă de jumătate de secol în Bucovina de Nord și a depășit vârsta de 70 de ani, nu se opune reformei, dar insistă asupra importanței păstrării educației în limba maternă.

Reprezentanții comunității românești consideră că transformarea liceelor în gimnazii reprezintă un pas înapoi pentru învățământul în limba maternă. Aurica Bojescu, secretar executiv al Uniunii „Comunitatea Românească din Ucraina”, avertizează că dispariția claselor liceale din localitățile cu populație românească ar putea duce la o migrație a elevilor către școli cu predare în limba ucraineană.

În plus, deplasările sunt dificile în comunitățile rurale, care suferă de o infrastructură deficitară, o problemă agravată de sezonul iernii și de condițiile de război.

În reacție, România a solicitat oficial de la Kiev amânarea aplicării reformei pentru școlile cu predare în română și evitarea oricărei măsuri care ar eroda drepturile educaționale ale minorității.

Irina Stănculescu, consulul general al României la Cernăuți, a declarat pentru TVR că autoritățile române urmăresc includerea actualelor licee românești în noua rețea de licee academice, invocând recomandările Comisiei de la Veneția privind protejarea rețelei școlare a minorităților naționale.

Ce se întâmplă în Crasna?

Un caz emblematic este localitatea Boian, unde cele două licee cu predare în limba română nu vor mai oferi clase liceale, conform deciziei autorităților locale.

Autoritățile ucrainene susțin că nicio școală românească nu va fi închisă. Oxana Sacrier, adjunctă a șefului Administrației Militare Regionale Cernăuți, a afirmat într-un interviu pentru TVR că reforma este esențială pentru alinierea sistemului educațional cu cel european.

Ea a subliniat că cele 63 de instituții unde se predă în limba română vor rămâne funcționale și după anul 2027.

Avem un protocol comun: nicio instituție de învățământ nu se va închide.

Există un acord între cele două state, a precizat oficialul ucrainean.

Guvernarea locală garantează că elevii vor avea acces la un liceu academic situat la maximum 30 de kilometri distanță, cu asigurarea transportului școlar. Din anul 2023, în regiunea Cernăuți au fost achiziționate 105 autobuze dedicate transportului școlar.

Oxana Sacrier a adăugat că lista cu cele 15 licee academice cu predare în română sau bilingve poate fi revizuită în funcție de tendințele demografice, disponibilitatea cadrelor didactice și necesitățile reale ale comunităților.

O situație distinctă se observă în comuna Crasna, o localitate cu populație majoritar românească, situată aproape de granița cu România. Liceul „Alexandru Ilschi” a fost selectat pentru un program-pilot al reformei și a fost transformat într-un liceu academic cu 12 clase. Instituția este dotată cu laboratoare și echipamente moderne și oferă patru profiluri de studiu. Din totalul de 581 de elevi înscrise, 558 sunt de etnie română și 23 sunt ucraineni.

În anul școlar 2026–2027, a fost înființată o clasă a X-a cu predare în limba ucraineană, ceea ce face ca liceul, anterior exclusiv în română, să devină bilingv.

Aurica Bojescu avertizează că această bilingvism poate duce, pe termen lung, la reducerea prezenței limbii române, mai ales pe fondul scăderii numărului de elevi.

Totuși, părinții și profesorii din Crasna nu împărtășesc această îngrijorare, argumentând că într-o comunitate unde peste 97% dintre locuitori sunt români, riscul de pierdere a limbii materne este minim.

Contrastul este evident în sudul Basarabiei, în regiunea Odesa. Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia”, prezintă o statistică îngrijorătoare: în 1991 existau 18 școli cu peste 5.000 de elevi români, în timp ce în prezent, în aceleași instituții, mai învață în clasele românești doar 1.328 de elevi, ca urmare a trecerii parțiale sau totale la predarea în ucraineană.

Impactul războiului se resimte și în grădinițele cu predare în română. La grădinița „Grâurel” din Cernăuți, care funcționează cu două grupe în limba română, conflictul a agravat lipsa educatoarelor vorbitoare de română. Pe data de 24 septembrie, după o alarmă antidronă, doar șapte copii au ajuns după-amiază la instituție.

Printre ei, Zlata, singura care comunica în română, a fost plasată temporar într-o grupă unde activitățile se desfășurau în ucraineană.

Directoarea Olena Ștefanciuc explică că mai multe educatoare au emigrat după invazia rusă și că există două posturi libere pentru personal vorbitor de limba română.

La nivel național, pe 12 octombrie 2026, Ucraina a promovat o lege privind drepturile minorităților naționale în domeniul educației, în contextul negocierilor de aderare la UE. Această legislație permite acordarea unui statut special pentru școlile unde mai mult de jumătate dintre elevi învață într-o limbă minoritară. Reprezentanții comunității românești se tem că acest prag ar putea dezavantaja școlile unde proporția elevilor care studiază în română este sub 50%.

Potrivit datelor Ministerului Educației din Kiev, în anul școlar 2026–2027, în total 29 de instituții oferă predare integrală în română, iar alte 70 de școli funcționează cu predare mixtă în română și ucraineană.

Pentru comunitatea românească din Ucraina, miza reformei nu este doar păstrarea clădirilor, ci și garantarea accesului la o educație completă în limba maternă, de la grădiniță până la finalizarea liceului.

Acest reportaj a fost realizat de Alexandru Costache, Dragoș Stoian și Dorel Oancă, pentru proiectul TVR Internațional „Prezenţe Româneşti”, co-finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.