Modelul finlandez: Educația rutieră ca materie

România rămâne „campionul” negru al Uniunii Europene la capitolul siguranță rutieră, cu un bilanț tragic de aproape 1.300 de victime în ultimul an.

Știri de ultimă oră

Denis Drăguș exclus din lotul naționalei pentru meciul cu MoldovaCinci persoane rănite, inclusiv un copil, în accident cu poliția în SibiuServiciile secrete europene avertizează: atac rus iminent împotriva NATOContinuitate: Băsescu, critic la adresa lui Mureșan: „Știe carte, dar trebuie să taie din cheltuieli

În cadrul dezbaterii „Educația rutieră, disciplină obligatorie indiferent de vârstă”, pilotul Titi Aur a tras un semnal de alarmă: țării noastre îi lipsește o strategie coerentă, iar exemplul Finlandei ar trebui să fie punctul nostru de reper.

În Finlanda, educația rutieră nu este o opțiune, ci o constantă. Încă de pe băncile școlii, copiii învață cum să se comporte în trafic, fie că sunt pietoni, bicicliști sau pasageri. Aceste lecții fundamentale devin reflexe care îi însoțesc pe tot parcursul vieții, inclusiv atunci când ajung la volan. „Un copil din Finlanda beneficiază, pe tot parcursul ciclului școlar, de 70 până la 100 de ore de educație rutieră, livrate prin diverse forme de comunicare”, explică Titi Aur.

În România, în schimb, responsabilitatea este fragmentată.

Deși instituții precum CNAIR, Ministerul Transporturilor, cel de Interne și cel al Sănătății fac demersuri izolate, Ministerul Educației și cel al Muncii par absente din ecuație.

În prezent, puținii elevi care primesc informații sunt cei care ajung la cursuri susținute de ONG-uri, la acțiuni ale poliției rutiere sau în cadrul programului „Școala Altfel”.

Citește și:

Școala suedeză: Dincolo de examenul

„Educația trebuie pusă pe primul loc pentru a face un pas vizibil în siguranța rutieră”, a subliniat Titi Aur.

O altă lecție de bună practică vine din Suedia, unde obținerea permisului de conducere este un proces riguros, departe de formalitățile din România. Răzvan Pârvu, comandantul poliției din Helsingborg, explică diferența de abordare: „Când am luat carnetul, a trebuit să trecem prin teste complexe înainte de a obține licența”.

Suedezii pun accent pe experiența practică în condiții limită. Viitorii șoferi sunt învățați să stăpânească mașina pe drumuri alunecoase, să evite obstacolele apărute brusc – cum ar fi un elan – și să redreseze vehiculul după pierderea controlului.

Mai mult, cursanții sunt puși în situații extreme, precum răsturnarea mașinii, pentru a înțelege fizica impactului și importanța fiecărui kilometru în plus la oră.

Suedia învață șoferii să simtă ce s-ar putea întâmpla în viața de zi cu zi.

Astfel, viitorul șofer înțelege ce poate și ce nu poate face la volan, a concluzionat Răzvan Pârvu.