Proteste pentru siguranța femeilor în marile orașe, susținute de misiunile diplomatice străine

Ce prevede Directiva UE 2024/1385 privind protecția femeilor?

Acest apel comun vine în contextul în care statisticile globale indică o realitate înfricoșătoare: aproximativ una din trei femei de pe planetă a căzut, la un moment dat în viață, pradă agresiunilor de natură fizică sau sexuală.

Această luare de poziție diplomatică precedă cea de-a 12-a defilare publică programată sub genericul Împreună pentru siguranța femeilor!, o manifestare civică pusă pe picioare de Rețeaua VIF. În Capitală, manifestanții își dau întâlnire sâmbătă, începând cu ora 15.00, pe esplanada cu statui din Piața Universității, evenimente similare urmând să anime și alte municipii din țară.

Prin intermediul documentului oficial emis în mod colectiv, reprezentanțele străine își exprimă ferm susținerea pentru eradicarea oricărei forme de agresiune îndreptată împotriva sexului feminin. Această paletă largă de fapte penale include abuzul domestic, controlul de tip coercitiv, hărțuirea sexuală, dar și infracțiunile mediate de tehnologie, traficul de ființe umane și cea mai gravă formă a sa, femicidul.

Semnatarii atrag atenția că flagelul nu cunoaște granițe teritoriale, diferențe de vârstă sau bariere culturale. Mai mult, ei avertizează că o asemenea problemă nu reprezintă doar un pericol direct la adresa integritții victimelor, ci zguduie însăși baza societății, erodând pilonii fundamentali ai libertății și ai respectului datorat drepturilor fundamentale ale omului.

Datele oficiale publicate în 2025 de Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate, alături de entitatea ONU Femei, bazate pe cifrele actualizate pentru anul precedent, creionează o statistică sumbră: la fiecare zece minute, o femeie sau o minoră își pierde viața ucisă cu sânge rece chiar de propriul partener sau de un alt membru al familiei. La scară globală, acest bilanț tragic atinge pragul de circa 50.000 de decese anuale. În plus, analiza arată că 38% dintre reprezentantele sexului frumos au suferit de pe urma violenței de gen amplificate de mijloacele tehnologice.

Nici Bătrânul Continent nu este o oază de liniște.

O cercetare publicată în luna mai 2026 de către Serviciul de Studii al Parlamentului European, intitulată Recunoașterea femicidului în UE, evidențiază că peste o mie de femei mor anual pe teritoriul european, autorii fiind, în majoritatea copleșitoare a cazurilor, apropiați sau membri ai familiei.

În acest peisaj legislativ european, documentul diplomatic readuce în atenție Directiva UE 2024/1385, validată în mai 2024, care instituie un cadru normativ unitar împotriva violenței de gen. Această reglementare impune incriminarea anumitor comportamente agresive atât în spațiul fizic, cât și în cel digital, obligând totodată statele comunitare să implementeze politici preventive robuste, să amplifice mecanismele de sprijin pentru victime și să le garanteze un acces facil la actul de justiție.

Din păcate, România se plasează în fruntea clasamentului negativ la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește incidența violenței domestice. Statistici furnizate de Eurostat pentru intervalul 2020-2024 plasează țara noastră printre statele membre cu cele mai alarmante procente ale abuzurilor în cuplu. Declarația comună subliniază un adevăr dur: 42% dintre româncele cu vârste între 18 și 74 de ani au experimentat agresiuni fizice și/sau sexuale cel puțin o dată de la împlinirea vârstei de 15 ani.

În ciuda acestor indicatori negativi, corpul diplomatic a salutat un pas înainte făcut de statul român în 2026, respectiv adoptarea unei legi specifice privind femicidul, și a garantat sprijinul său necondiționat pentru instituțiile statului și actorii civici implicați în această bătălie socială. Împreună, și în conformitate cu valorile care ne unesc, trebuie să continuăm să educăm generațiile viitoare în vederea prevenirii violenței împotriva femeilor și fetelor și promovării egalității de gen, precum și să ne asigurăm că agresorii sunt trași la Lista susținătorilor acestei declarații este una impresionantă, incluzând ambasadele Marii Britanii, Austriei, Canadei, Croației, Danemarcei, Finlandei, Franței, Irlandei, Regatului Țărilor de Jos, Portugaliei, Spaniei, Suediei, Elveției, Germaniei și Norvegiei, cărora li se alătură Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Manifestația de sâmbătă marchează o etapă importantă, fiind a 12-a ediție a marșului.

Organizatorii au precizat că evenimentul se va desfășura atât în Capitală, cât și în alte zone ale țării, urmând să comunice în curând detalii tehnice despre itinerar.

Este suficientă pregătirea continuă a magistraților și polițiștilor?

Cetățenii sunt chemați în număr mare pe trotuare pentru a apăra dreptul elementar al femeilor și minorelor la securitate, demnitate și o existență lipsită de teroare.

Sloganul lansat pe rețelele de socializare este mobilizator: Vino la marș să strigăm în solidaritate: Nu ești singură!.

Pe lângă prezența în stradă, Rețeaua VIF lansează o serie de solicitări punctuale către decidenții politici.

Se cere aplicarea riguroasă a legislației privind femicidul, adoptarea unui act normativ care să incrimineze căsătoriile forțate, crearea unor programe educaționale axate pe relații sănătoase, lansarea de campanii publice de conștientizare și asigurarea unei finanțări adecvate pentru serviciile destinate atât victimelor, cât și agresorilor.

Printre revendicările de bază se află transpunerea efectivă în practică a prevederilor legislative privind femicidul, astfel încât riscurile de escaladare a conflictelor să poată fi depistate precoce în orice speță relevantă, iar instituțiile statului să intervină prompt cu măsuri de protecție. Nu este suficient să avem o lege dacă lipsesc instrumentele de colectare a datelor și de evaluare a riscului. Femeile sunt în continuare ucise!, transmit cu disperare organizatorii prin intermediul platformelor sociale.

De asemenea, se cere imperativ pregătirea continuă a magistraților, polițiștilor, procurorilor și cadrelor medicale pentru a recunoaște semnele de alarmă, precum și introducerea obligatorie în curricula școlară a noțiunilor privind egalitatea de gen. Rețeaua VIF susține că însușirea timpurie a conceptelor legate de drepturile egale, dinamica unor relații armonioase, consimțământ și combaterea prejudecăților reprezintă singura cale sigură pentru a opri perpetuarea abuzurilor.

O altă cerință majoră vizează evidența statistică centralizată a cazurilor de violență domestică, a mariajelor forțate și a celor în care sunt implicați minori. Organizația solicită crearea unui Registru național dedicat situațiilor de violență în familie, un instrument la care parchetele, instanțele și organele de poliție să aibă interogare directă, maximizând astfel capacitatea de a urmări antecedentele agresorilor și de a preveni recidiva.

Totodată, se cere optimizarea ordinelor de protecție clasice și a celor provizorii, simplificarea birocrației aferente emiterii acestora și o supraveghere mai riguroasă a indivizilor violenți, prin brățări electronice și controale inopinate din partea oamenilor legii.

În plan social, victimele au nevoie de acces facil la centre specializate și adăposturi sigure, fără ca acest sprijin să fie condiționat de obținerea prealabilă a unui ordin de protecție sau de formularea unei plângeri penale. Activiștii cer măsuri de asistență financiară și socială care să ofere femeilor resursele necesare părăsirii mediului nociv, incluzând subvenționarea chiriei și ajutoare materiale pe durata derulării măsurilor de siguranță.

O atenție deosebită este îndreptată spre copiii rămași orfani în urma crimelor domestice, aceștia necesitând o plasă de siguranță juridică, educațională, financiară și socială. În plus, fenomenul violenței cibernetice și cel al agresiunilor mediate de inteligența artificială cer o ripostă legislativă fermă.

În final, Rețeaua VIF insistă asupra necesității formării profesionale obligatorii pentru tot personalul din structurile polițienești, asistență socială, sănătate, învățământ și justiție, în vederea gestionării profesioniste a cazurilor de violență, cu accent pe particularitățile situației victimelor și eliminarea oricăror forme de discriminare instituțională.